Exponatul lunii decembrie 2022 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș:
Sava Albescu, „Portretul lui Danil Tecău”, pastel, 1931

Exponatul lunii decembrie 2022, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, este lucrarea „Portretul lui Danil Tecău”, realizată în anul 1931 de pictorul și graficianul Sava Albescu (1885-1957).

Tabloul, intrat în anul 1976 în patrimoniul muzeului nostru, în colecția de artă plastică, are următoarele date tehnice: pastel pe carton, dimensiuni – 68 x 58 cm, semnat – stânga-jos, cu ocru – „S. Albescu”, datat „[1]931″ şi localizat „(Alba)”.

Este vorba de un portret-bust, în care personajul este redat din semiprofil, spre dreapta, cu capul orientat spre privitor. În vârstă de 38 de ani, la data realizării portretului, Danil Tecău degaja siguranță, o atitudine specifică unui bărbat matur și împlinit personal și profesional. Purta un costum elegant de culoare închisă, iar la gât o cravată bordo, care înveselește puțin atmosfera, altfel, destul de ternă.

Danil Tecău (1893-1953) a fost cel de-al treilea primar român al orașului Sebeș, după unirea Transilvaniei cu România, exercitându-și mandatul în perioada 1920-1922. Născut în anul 1893, a luptat în Primul Război Mondial în armata austro-ungară, dobândind gradul de locotenent.

După întoarcerea de pe front, în data de 4 noiembrie 1918, a devenit comandantul Gărzii Naţionale Române din Sebeș. Ulterior, a profesat avocatura la Alba Iulia (fiind doctor în Drept), ajungând chiar secretar general în cadrul Ministerului Industriilor, apoi ministru-secretar de stat. Spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, într-un ziar din Alba Iulia (Ardealul luptător, I, 1944, nr. 5), editat de comuniști, se cerea arestarea și condamnarea sa la moarte, fiind acuzat, pe nedrept, că e criminal fascist. A murit, fără nicio avere, la Sebeș, la 1 mai 1953, fiind înmormântat în cimitirul din localitate.

Pictorul care a realizat portretul, Sava Albescu, este cunoscut mai ales pentru lucrările sale care au surprins atmosfera specifică Munților Apuseni, a Văii Ampoiului, în special, unde a și locuit în ultimele decenii ale vieții. Născut la Boița, la 1 octombrie 1885, într-o familie modestă de țărani, după finalizarea studiilor gimnaziale la Sibiu, la fel ca și Sava Henția, și mânat probabil de aceleași probleme, s-a stabilit în capitala României, unde a lucrat ca ajutor de librar, în cadrul afacerii unchiului său, Toma Frățilă. Deși binefăcătorul său își dorea să-l vadă ajuns negustor, Sava Albescu visa să ajungă măcar pictor de biserici.

Convins că tânărul avea talent, unchiul său l-a recomandat ca ucenic pictorului și decoratorului de firme Lefevre, care l-a și inițiat în meșteșugul picturii. După doi ani petrecuți la Brăila (1905-1907), unde și-a deschis un atelier de pictură, în anul 1910 a primit o comandă din partea ministrului Învățământului de atunci, Spiru Haret, pentru a realiza patru portrete ale unor personalități ale vremii. Suma obținută s-a adăugat economiilor pictorului, permițându-i să plece la Paris, la studii. În capitala Franței, s-a dedicat picturii, dar a ajuns să neglijeze cursurile academiei particulare pe care le urma, preferând să viziteze muzee și galerii de artă și să realizeze copii după lucrările marilor artiști. Între 1912 și 1914 a expus în cadrul Salonului Oficial de la Paris, dar în 1914 a fost nevoit să părăsească Franța și să revină în țară. În 1919 s-a căsătorit cu Elena Jurca din Feneș (jud. Alba), amenajându-și în casa acesteia un atelier de pictură.

A continuat să lucreze, având parte de numeroase comenzi, și a beneficiat de expoziții personale organizate la Sibiu, Cluj și București. Cea de-a doua expoziție de la București (1943) s-a încheiat însă cu un dezastru, majoritatea lucrărilor expuse fiind distruse de un incendiu izbucnit în spațiul care o găzduia. După instaurarea regimului comunist, a petrecut mai mult timp la Feneș, unde a și murit, la 27 decembrie 1957, fiind înmormântat în cimitirul bisericii.

România Tradițională: Mii de participanți la festivalul de tradiții și obiceiuri, organizat la Alba Iulia, de Ziua Națională a României

Câteva mii de persoane au participat, miercuri și joi, la „România tradițională – festival de tradiții și obiceiuri”, eveniment organizat în cadrul manifestărilor de la Alba Iulia dedicate Zilei Naționale a României.

Festivalul s-a desfășurat într-o locație folosită în premieră în cadrul manifestărilor de 1 Decembrie, respectiv pe platoul din zona monumentului lui Avram Iancu, din Cetatea Alba Iulia. Programul a cuprins un târg al meșterilor și producătorilor tradiționali cu expozanți din întreaga țară, care au prezentat produse gastronomice tradiționale, produse de uz gospodăresc, cojocărie, olărit, cusături și țesături, arta lemnului, dogărie, împletituri, decorațiuni de sărbători, icoane pe sticlă, confecționare măști populare, podoabe din ceramică, sticlărie sau ceramică de Horezu.

Miercuri, 30 noiembrie 2022, festivalul a cuprins, în deschiderea oficială, un spectacol folcloric extraordinar cu obiceiuri tradiționale, soliști vocali, rapsozi și poeți populari, grupuri instrumentale și grupuri vocale tradiționale sau ansambluri de dansuri populare.

Astfel, și-au dat concursul Grupul de tulnicărese din Câmpeni, Ansamblul Folcloric „Brădeana” din Sohodol, Formația de dansuri de fete a Centrului Cultural Bistra, Ansamblul Folcloric „Citera cu dor” din Ciuruleasa, Grupul tradițional „Fluierașii din Șugag”, Grupul folcloric „Pe ulița satului” din Biia, Formația de călușeri din Vințu de Jos, Grupul vocal feminin din Doștat, Ansamblul folcloric „Dor teiușan” din Teiuș, Grupul vocal bărbătesc „Sâncelenii” din Sâncel, Formația de dansuri mixte din Cricău, Formația de călușeni din Săliștea, Ansamblul folcloric „Banul Mihalcea” din Mihalț, Formația de călușeni din Zlatna, Grupul vocal mixt „Doina Mureșului” din Ciugud, alături de soliștii vocali: Denisa Narița, Ana Berindei, Maria Floca, Alexandru Creț, Maria Dan Păucean, Oana Denisa Marian, Ștefana Juncan, Maria Borcea, Ștefana Lazăr.

Coordonatori: Oana Joldeș, Alin Joldeș, Mirela Danciu, Vasile Duvlea, Lenuța și Vasile Burja, Cristian Albu, Puiuman și Daniela Dumitrean, Teodor Costea, Călin Boldoșan, Lavinia și Rareș Bobițan, Eugen Mertan, Ionela Șușman.

Târgul meșterilor și producătorilor tradiționali continuă, în 1 decembrie, până la ora 20:00. În paralel, de la ora 14:45, pe scena montată în aer liber, a început un spectacol folcloric extraordinar, susținut de Ansamblul Folcloric al Județului Alba, dirijat de Alexandru Pal. În program vor susține recitaluri îndrăgiții interpreți Veta Biriș, Mariana Anghel, Cornel Borza (Bihor), Traian Jurchela (Banat), Roxana Bădescu (Muntenia), Elena Nistor (Dobrogea), Roxana Reche, Nicolae Plută, Dorina Narița, Floricica Moga, Leontina Fărcaș și Grupul Tradițional „Muguri de Tezaur”, dar și Ansamblul Folcloric „Țărăncuța” din Republica Moldova (Bardar, Ialoveni), coordonator artistic Galina Tonu.

Anul acesta, Consiliul Judeţean Alba și instituţiile de cultură subordonate, Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” și Teatrul de Păpuși „Prichindel”, au pregătit o serie de evenimente și acțiuni culturale dedicate Marii Uniri de la 1918.

Din dorința de a duce mai departe tradiția poporului român și de a valorifica cultura și datinile acestuia, a fost creat un nou proiect: „România Tradițională – festival de tradiții și obiceiuri”, o marcă a Consiliului Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”. Încă de la prima ediție, festivalul dedicat României autentice, cuprinde cel mai mare târg al meșterilor populari, cu ateliere demonstrative de meșteșuguri și gastronomie tradițională, culminând cu spectacole folclorice extraordinare prin care toate provinciile românești vor fi reprezentate.

VIDEO| Masa populară de 1 decembrie la Alba Iulia: Coadă de sute de persoane la cele 7.000 de porții de fasole cu ciolan împărțite gratis

Miile de români care participă la manifestările de 1 Decembrie, Ziua Națională de la Alba Iulia au primit și în acest an o masă caldă din partea autorităților locale.

Românii de pretutindeni au venit de 1 Decembrie în Orașul Marii Uniri, locul în care spiritul sărbătorii se simte mai bine ca oriunde. Aceștia o să fie ospătați cu o masă populară la care se vor servi, gratuit, peste 7.000 de porții de fasole cu cârnat și ciolan.

La Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, locul unde se servește masa populară, sute de oameni stăteau la coadă pentru a lua o porție de mâncare caldă după o zi de plimbat prin Cetate.

Nu mai puțin de 15 bucătari pasionați de mâncarea românească autentică își vor uni și în acest an forțele, ceaunele, instrumentele și ingredientele. Fasolea, cârnații și ciolanul vor fi pregătite pe îndelete, la foc mic dar cu pasiune uriașă, în curtea Universității din Alba Iulia, pentru ca totul să fie gata la 14:45, după parada militară.