Descoperiri arheologice inedite în interiorul Cetăţii Alba Carolina

– Domnule Constantin Inel, care este stadiul descoperirilor arheologice efectuate până acum de specialiştii instituţiei dumneavoastră, pe şantierul existent pe străzile din interiorul Cetăţii Alba Carolina?
– Asistenţa arheologică pe care o realizează Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric din Cetatea Alba Carolina oferă, pe lângă descoperirile arhelogice aşteptate, şi surprize din acest punct de vedere. Descoperirea inedită la care mă refer este un altar votiv de epocă romană, situat în faţa Porţii a IV-a, care ar putea fi încadrat într-o construcţie cu caracter sacru. Foarte important de subliniat este caracterul sacru al acestei zone de sud-vest a Cetăţii, care, iată, dăinuie până astăzi. Dacă se va confirma prezenţa unui templu, aici – mai târziu apare acel baptisteriu, o construcţie circulară peste care s-a ridicat catedrala romano-catolică – se va putea face o legătură continuă în timp, care va întări caracterul sacru al acestei zone.
– Ce alte descoperiri au mai avut loc în timpul lucrărilor?
– Au fost găsite, aşa cum ne aşteptam, fragmente din ziduri ale clădirilor specifice unui castru militar, precum o baracă, ce ar fi putut găzdui două centurii cu soldaţi (200 de soldaţi). Pe traseul străzii Mihai Viteazul s-au descoperit, în dreptul clădirii Ierihon şi a parcului Custozza, alte fragmente din traseul unor construcţii din interiorul castrului, aflate şi ele în curs de cercetare. Toate datele pe care le obţinem prin aceste vestigii, în urma analizei arheologice şi a ridicării inventarului din interiorul lor, sunt cercetate ştiinţific, apoi sunt ridicate topografic, adică se marchează locaţia lor şi planimetria lor în teren, astfel ca ele să ajute la o posibilă propunere de reconstituire pe nivele, pe epoci istorice, a trecutului celor trei fortificaţii, plecând de la Castrul Roman, ajungând la Cetatea Medievală şi mai apoi, până în secolul al XVIII-lea, la Cetatea Bastionară.
– Ce se va întâmpla cu aceste vestigii în continuare, cum vor fi ele păstrate?
– Fragmentele de ziduri descoperite, mai ales pe traseul străzii Mihai Viteazul, vor fi acoperite cu material de protecţie, iar ulterior, ele vor fi marcate la nivelul carosabilului. Cu ajutorul datelor obţinute în urma acestor descoperiri se vor pregăti materiale informative pentru turişti, panouri şi chiar proiecţii 3D, făcând asfel obiectul unor reconstituiri grafice, pentru a-i ajuta pe cei interesaţi să cunoască evoluţia construcţiilor care au existat în această zonă din epoca romană şi până astăzi.
– Domnule Constantin Inel, vă mulţumim pentru aceste informaţii şi vă aşteptăm cu noi date referitor la descoperirile arheologice din Cetatea Alba Carolina.
A consemnat
Emanuel DRĂGUŞIN

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI