Covid lung: Ce este și de ce unii oameni fac această formă a bolii – STUDIU

Pentru a înțelege de ce unii oameni fac această formă abolii definită ca fiind Covid lung, un centru spitalicesc din Tourciung, Franța, a demarat un studiu. Deocamdată se știe sigur că acești pacienți se instalează simpome permanente cu care aceștia trebuie să trăiască tot restul vieții.

Un număr relativ mic de persoane raportează că suferă de simptome care afectează multe organe, uneori și la câteva luni după ce au fost infectate cu Sars-CoV-2. Aceste simptome afectează sistemul respirator, funcțiile cognitive și chiar anumite organe, cum ar fi inima sau plămânii. Mulți se plâng de oboseală excesivă, dificultăți de respirație la efort, tulburări vizuale și concentrație sau persistența anosmiei (lipsa mirosului) și a ageuziei (lipsa gustului) care au apărut în timpul bolii. Alții suferă de dureri articulare, tulburări ale ritmului cardiac sau chiar dureri de cap. Lista este lungă, nu este exhaustivă, iar medicii se luptă să vadă clar în această ceață deasă.

Marea majoritate a pacienților care suferă de aceste simptome văd că starea lor se îmbunătățește rapid, în câteva săptămâni. Dar pentru un număr mic dintre ei, viața după Covid este o una modificată de aceste tulburări mai mult sau mai puțin invalidante, noteaza Le Point.

O mulțime de cercetări sunt în curs de desfășurare, una dintre ele fiind realizată de ComPaRe, care este o platformă de colaborare dedicată cercetării bolilor cronice. Conectează pacienții și cercetătorii într-o abordare inovativă de colaborare. Această comunitate lucrează la simptomele post-Covid de la sfârșitul lunii octombrie și a colectat mărturiile detaliate a peste 600 de pacienți. ComPaRe a publicat astfel o primă listă de peste 50 de manifestări ale acestei forme de Covid. Următorul pas va fi elaborarea unui chestionar care „va face posibilă obținerea unei măsuri valabile și fiabile a evoluției lungului Covid”.

Sars-CoV-2 nu este primul și nici singurul virus care produce sechele mai mult sau mai puțin pe termen lung. Astfel, la un an după un episod de SARS, mai mult de un sfert dintre oameni sufereau încă o capacitate pulmonară redusă, cu siguranță în legătură cu leziunile care apar la nivelul alveolelor pulmonare, alveole pe care Sars le place în mod deosebit Covid. O treime din pacienții cu SARS prezintă, de asemenea, oboseală cronică, dezvoltă depresie sau tulburări de anxietate. Alte atacuri virale, cum ar fi Ebola sau mononucleoza, provoacă tulburări mai mult sau mai puțin pe termen lung, toate având particularitatea de a provoca tulburări ale sistemului imunitar. Acum știm cu certitudine că Sars-CoV-2 afectează alveolele pulmonare, dar și inima și neuronii. Lista lungă de tulburări resimțite de pacienții cu Covid-19 rămâne de rafinat și urgența este de a colecta date pentru a le analiza cu scopul de a înțelege mai bine ce organe sunt vizate de Sars-CoV-2, cum evoluează orice leziune și pentru a oferi îngriji cât mai devreme posibil.

Dacă forma de Covid lung afectează doar o mică parte dintre pacienți, numărul considerabil de persoane care au contractat boala în întreaga lume ar putea face din acest Covid lung o adevărată problemă de sănătate publică. Acestea fiind spuse, boala a apărut de prea puțin timp pentru a trage concluzii pripite despre posibile sechele pe termen lung. Încă mai putem spera la o îmbunătățire a stării acestor pacienți.

Între timp, lupta împotriva bolii continuă și sosirea iminentă a vaccinurilor anunță zile mai bune. Distanțarea socială,masca și igiena rămân o prioritate, să nu lăsăm garda jos, deoarece virusul circulă încă activ.

Sursa: dcbusiness.ro