Consiliul Judeţean Alba investeşte 18 milioane de euro în curăţarea judeţului de gunoaie

Sistemul de Management Integrat al deşeurilor trebuie finalizat până în 2013

Consiliul Judeţean Alba a aprobat studiul de fezabilitate şi implicit contribuţia de aproape 18 milioane de euro la finanţarea proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în Alba”, finanţat în cadrul POS MEDIU. Investiţia finanţată din bani europeni prevede realizarea a două staţii de transfer a deşeurilor, la Blaj şi Tărtăria şi a unui centru de management integrat al deşeurilor, altfel spus o groapă de gunoi modernă, conformă şi ecologică, care va fi amplasată la Galda de Jos. Valoarea totală a proiectului este de 60 de milioane de euro.
Miza acestui Centru pentru judeţul Alba este una foarte importantă, cel puţin din trei puncte de vedere. În primul rând este o investiţie de peste 60 de milioane de euro care va produce locuri de muncă şi va trebui să scadă costurile de salubrizare pentru administraţiile locale şi pentru populaţie. Apoi staţiile de transfer şi sortare care funcţionează acum la Zlatna, Baia de Arieş, Aiud şi care au costat deja milioane de euro, vor putea fi în sfârşit eficientizate. În al treilea rând este o obligaţie asumată de statul român faţă de UE, în ceea ce priveşte acquis-ului comunitar de mediu care va face din problema gunoaielor şi poluării una care să nu dăuneze atât de mult mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei.
Pentru că în Alba nu există niciun depozit de deşeuri conforme, deşeurile din judeţ sunt duse, contra cost, la depozitul din localitatea Cristian, judeţul Sibiu. Primarului Zlatnei, Silviu Ponoran declara de exemplu că, lipsa de alternative pentru depozitarea deşeurilor, în acest moment, îl obligă să plătească un preţ mare depozitului din Sibiu, care profită de această situaţie. În Regiunea 7 Centru există doar patru depozite de deşeuri conforme, la Braşov, Cristian (Sibiu), Sighişoara (Mureş) şi Cekend (Harghita).  Pentru judeţele Alba, Covasna şi Mureş vor fi realizate depozite în cadrul sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor.
Pentru judeţul Alba, prin Hotărârea de Guvern 349 se prevedea închiderea, până în anul 2009, a unui număr de 8 halde de gunoi, din tot atâtea oraşe. Este vorba despre cele din Baia de Arieş, Abrud, Zlatna, Câmpeni, Teiuş, Sebeş, Blaj şi Cugir. Cele din oraşele Aiud şi Ocna Mureş aveau termen anul 2013, iar cea din Alba Iulia anul 2015. Oficial, în cursul anului 2009, au fost închise 4 rampe: Sebeş şi Teiuş, prin metoda simplificată, adică înaintea expirării termenului, iar cele din Zlatna din Baia de Arieş prin accesarea unor fonduri structurale cu acest scop. Tot oficial Cugir, Blaj, Abrud şi Câmpeni au sistat depozitarea gunoaielor în vechile rampe.
Proiectul de 60 de milioane de euro, care urmăreşte dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric şi care are termen de finalizare luna septembrie 2013, prevede şi închiderea a şapte depozite urbane neconforme din judeţul Alba: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Abrud, Câmpeni, Cugir şi Ocna Mureş.
Administraţiile locale de la nivelul oraşelor Baia de Arieş, Zlatna şi Aiud au depus proiecte şi au obţinut fonduri pentru construirea unor staţii de transfer al gunoaielor menajere. La Aiud, staţia a costat circa un million de euro şi a fost dată în folosinţă de către primărie operatorului de salubritate din localitate, societatea de salubrizare Greendays Valorizacao dos Lixos Proteccao do Ambiente L.D.A., sucursala Aiud. Primarul Aiudului Horaţiu Josan a declarat că a investiţia început să aibă rezultate.
La Zlatna funcţionează staţia de sortare şi transfer, construită din fonduri eropene, în valoare de 5 milioane de euro. Aici se prelucrează acum şi deşeurile primite de la alte staţii din Apuseni, precum Abrud, Baia de Arieş, Almaşu Mare, etc
La Abrud, activitatea de colectare este proastă. După mai multe descinderi şi atenţionări din partea inspectorilor de la Garda de Mediu, în zona fostei halde de gunoi s-a încercat fără succes izolarea accesului pe fosta rampă de deşeuri. Este cunoscut faptul că acolo încă se aruncă tot felul de gunoaie.
Consiliului Judeţean Alba şi-a dat mâna cu Consiliul Local Galda de Jos pentru crearea pe teritoriul acestei comune a unui centru de prelucrare ecologică a deşeurilor solide, care ar urma să le preia de la staţiile de transfer situate în mai multe localităţi ale judeţului.
Aprobarea studiului de fezabilitate şi a contribuţiei la realizarea proiectului nu s-a făcut în unanimitate. Voci ale Opoziţiei au susţinut că tehnologia care va fi implementată prin acest proiect nu este nici pe departe cea mai bună, cea mai performantă la acest moment. Conceptul de „groapă de gunoi ecologică” ar reprezenta o tehnologie învechită în Europa şi în lume. Pentru aceiaşi bani s-ar fi putut folosi sisteme noi care pe lângă faptul că sunt mai performante şi mai ecologice produc în plus energie electrică şi termică (ex: Islanda, Italia), alternative de care Consiliul Judeţean ar fi avut cunoştinţă.
Stadiul actual al implementării proiectelor privind sistemele de management integrat al deseurilor in judeţele din Regiunea 7 Centru este următorul: judeţele Sibiu, Mureş şi Covasna se află în faza cea mai avansată, respectiv demararea contractelor de servicii-achiziţii, urmează Alba şi Harghita care tocmai au aprobat studiul de fezabilitate al proiectului şi Braşov care nu are încă aprobat master planul, fiind încă în discuţie alternativa care conţine incinerator cu valorificare energetică – cel mai modern sistem de sortare şi depozitare al deşeurilor.
Din cele 18 milioane de euro cu care contribuabilii din Alba vor susţine prin Consiliul Judeţean această investiţie, mai mult de 11 milioane îl reprezintă TVA-ul, o taxă a statului român. Conform declaraţiilor directorului tehnic din cadrul instituţiei există discuţii cu responsabili din cadrul Guvernului pentru a fi scutiţi de plata TVA-ului în ceea ce priveşte acest proiect, cu atât mai mult cu cât bugetul judeţului este mai sărac cu o sută de miliarde de lei (lei vechi) faţă de anul 2011.

Bogdan PRESECAN

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI