Ne bucurăm de „bunăstare”: România va avea în 2023 cea mai mare creștere a PIB din UE, în timp ce Germania va intra în recesiune, conform Politico

Pe de o parte, Germania, a cărei industrie a contat pe gazele naturale ruseşti ieftine pentru a fi competitivă la exporturi, alunecă încet în recesiune şi se va confrunta anul viitor cu cea mai mare scădere economică din UE. Pe de cealaltă, România, una dintre ţările europene cu cea mai mare diver­si­tate de surse de energie şi cu o dependenţă redusă de importurile de gaze, va avea în 2023 cel mai puternic avans al PIB, dacă din clasa­ment sunt excluse economiile atipice Malta şi Irlanda. Economia germană, cea mai mare din Europa, este orientată spre exporturi, cea românească fiind propulsată de consum, conform Mediafax.

Aceste direcţii ale PIB-urilor reies din cele mai recente prognoze ale Comisiei Euro­pene, care arată că Germania va avea o scădere economică de minus 0,6% anul viitor, iar România va creşte cu 1,8%. Creşterea este excepţională şi pentru Europa de Est, unde de obicei economiile evoluează mai dinamic decât în Vest. Proiecţiile CE arată că Ungaria şi Cehia aproape că vor stagna la 12 luni, ceea ce înseamnă că la un moment dat vor intra şi ele în recesiune. PIB-ul polonez ar urca cu 0,7%. Aici trebuie menţionat că Ungaria are cele mai mari dobânzi din regiune, cea de referinţă a băncii centrale fiind de 13%.

Referinţa în România şi Polonia este de 6,75%, iar în Cehia de 7%. Dobânzile mari încetinesc in­flaţia cu o latenţă de obicei de un an, dar frânează şi creş­­terea economică. Ban­ca centrală maghia­ră a dat startul creşte­rilor de dobânzi în UE la în­ce­putul verii anului tre­cut. Astfel de previ­zi­uni trebuie privite cu pru­den­ţă deoarece în ultimii ani estimările pe termen lung au fost foarte imprecise din cauza multitudinii de incertitudini, cum ar fi cele create de pandemie şi de agresiunile Rusiei contra Ucrainei. Însă ele pot repre­zenta repere şi arată tendinţe.

Recesiunile vin şi trec, şi de aceea nu scă­derea economică este marea tragedie pentru Germania. Cei mai mulţi analişti cred că rece­siunea germană nu va fi una adâncă. Tragedia constă în cauzele ei şi în urmări. Să asistăm cumva la începutul sfârşitului industriei ger­mane? se întreabă Politico. Iar la fel ca publi­caţia americană, întrebarea şi-o pun mulţi alţii.

Scenariul înfricoşător este cel în care cor­poraţiile industrial germane, dar şi com­paniile mijlocii, celebrele Mittelstand se vor confrunta cu o criză de energie pre­lungită şi cu ale­gerea de a se închide sau de a se mu­ta cu produc­ţia în ţări cu siguranţă ener­getică mai mare şi cu energie mai ief­tină. Com­panii­le mari au putere fi­nan­ciară şi de adaptare mai mare. IMM-urile nu.

Iarna aceasta nu va fi una a apocalipsei Mittel­standurilor şi nici a migraţiei deoarece Germania şi-a făcut suficiente rezerve de gaze naturale în ultimele opt luni. Însă perspectiva, în special pentru afacerile de mărime medie şi mică, va deveni din ce în ce mai sumbră pe măsură ce costurile mari persistă.

Companiile multinaţionale vor avea în faţa lor avantajul greutăţii şi al buzunarelor mai adânci, fiindu-le astfel mai uşor să-şi transfere liniile de producţie şi lanţurile de aprovizionare în economii mai prietenoase cu afacerile lor.

Guvernul pare să-şi fi dat seama de pericol, venind cu un plan de plafonare a preţurilor gazelor pentru câteva zeci de mii de companii importante, un efort care a stârnit reacţii potrivnice dure din partea unor state europene ca Franţa şi Ungaria.

Însă, scrie, Politico, fără vreun mecanism care să facă energia mai ieftină, 2023 şi anii următori ar putea deveni un coşmar în care industria grea germană se goleşte. Acest lucru ar fi o catastrofă pentru economia orientată puternic spre exporturi, dar şi pentru întreaga constelaţie de furnizori din statele vecine, printre care Cehia şi Slovacia. Într-un astfel de scenariu, se vorbeşte despre dezindustrializarea Germaniei. „Când peste zece ani vom privi la actuala criză de energie, ne-am putea gândi că acesta a fost începutul unei dezindustrializări accelerate în Germania“, spune Stefan Schneider, economist la Deutsche Bank. Ca un semn al ceea ce va veni, gigantul din industria chimică BASF, cu o istorie de 160 de ani, a anunţat la sfârşitul lunii trecute că îşi va reduce pentru totdeauna operaţiunile din Europa pentru a diminua impactul costurilor prea mari cu energia. Însă BASF a fost unul din principalii beneficiari ai acordurilor pentru importul de gaze ieftine din Rusia pe care guvernul german le-a protejat cu atâta îndârjire înainte ca Rusia să atace Ucraina. Fabricile europene ale BASF consumau la fel de multe gaze ca Elveţia. Înainte de invazie, Germania îşi importa 60% din energie. Procentul este încă actual. Gazele şi le aduce aproape în totalitate din import, iar înainte de război depedenţa de Rusia la acest capitol era de 55%. Industria consumă cea mai mare parte din gaze, de 36%. Dependenţa Germaniei de importuri de energie nu se rezumă doar la gaze, ci include şi petrolul şi carbunele. În cifre, cam aceasta este ecuaţia care ar duce la dezindustrializare. În prezent, 9% din IMM-urile germane din industrie spun că iau serios în considerare relocarea în străinătate. În 2020, România îşi producea 80% din gazele consumate.

Comunicat de presă| Beniamin Todosiu, deputat USR: Coaliția Sărăciei PNL-PSD continuă sărăcirea românilor prin suprataxarea muncii

România se îndreaptă tot mai mult spre faliment, iar actuala coaliție PNL-PSD nu este capabilă să gestioneze situația economică dificilă, generată de pandemia de Covid-19 și de războiul din Ucraina. În loc să susțină mediul de privat, grav afectat de inflație și de creșterea prețurilor, Guvernul PNL-PSD a decis să suprataxeze munca part-time și să crească impozitul pe dividende cu 60%.

Cele două măsuri, care în niciun caz nu pot fi considerate „liberale”, vor duce mediul de afaceri din România într-o zonă gri. Efectele suprataxării contractelor part-time sunt deja vizibile deoarece, din vară și până acum, au încetat aproximativ 150.000 de astfel de contracte. Angajatorii renunță la angajații pe care îi plăteau cu norme fracționate și vor prefera să îi plătească la negru. De asemenea, creșterea impozitului pe dividende va însemna că tot mai mulți antreprenori vor prefera să renunțe la ridicarea corectă a acestor venituri.

În plină criză, statul trebuia să reducă taxarea muncii, așa cum propune USR, prin eliminarea taxării echivalentului unui salariu minim. În schimb, Guvernul PSD-PNL-UDMR, cu susținerea AUR în momentul votului, a decis în Parlament să supraimpoziteze munca. Într-o singură zi, PSD și PNL au respins două măsuri care ar fi lăsat mai mulți bani în buzunarele românilor – Zero Taxe pe salariul minim și eliminarea suprataxării part-time.

Amendamentul USR care prevederea eliminarea suprataxării part-time a picat în Comisia de buget-finanțe, din Camera Deputaților. Acest lucru înseamnă că traseul Ordonanței 16 a continuat parcursul legislativ și a ajuns în plen fără ca puterea să accepte că greșește grav. De asemenea, a picat și amendamentul care prevedea eliminarea impozitării pensiilor din pilonul 2 și 3 de pensii, ceea ce înseamnă mai puțini bani la pensie pentru cetățenii care contribuie în prezent.

Inițiativa legislativă USR „Zero taxe”, care avea ca scop reducerea poverii fiscale pentru cele mai defavorizate categorii sociale, a fost respinsă la comisiile de muncă și de buget. Astfel, inițiativa legislativă va intra pentru dezbatere și vot final la plenul Parlamentului cu un raport negativ.

Din păcate, sunt semnale clare că actualul Guvern PNL-PSD va continua creșterile de taxe și impozite pentru acoperirea deficitului bugetar, toate pe spatele mediului privat din România. Au nevoie de bani pentru a continua să plătească pensiile speciale de mii de euro și salariile nesimțite pe care le încasează sinecuriștii politici în companiile de stat sau instituții publice.

Coaliția Sărăciei PNL-PSD nu face decât să sărăcească tot mai mult românii și să arunce România în faliment economic.

Beniamin Todosiu
Deputat USR de Alba

Pensii 2023 | PNL solicită majorarea pensiilor cu 15% din 1 ianuarie. Florin Roman: ”avem banii…”

Deputatul de Alba, Florin Roman susține creșterea pensiilor cu de 15 la sută din 1 ianuarie 2023. Creșterea pensiilor cu acest procent este susținută de PNL, ea fiind sustenabilă, Guvernul având suficiente resurse financiare:

Citește și: Pensii 2023: Ajutor pentru pensionari. Pensionarii cu pensie mică ar putea primi un total de 4.000 de lei în luna ianuarie

PNL solicita creșterea pensiilor cu cel puțin 15% de la 1 ianuarie, pentru ca inflația trebuie compensata la pensionari, dar și pentru ca avem banii necesari pentru așa ceva. Nu e populism, e vorba de adevăr.

Populist era actualul ministru al Muncii, dl Budai care spunea in opoziție ca PSD nu accepta nici o alta majorare decât 40%!

Totodata, susțin propunerea PNL, de creștere a pragului de neimpozitare de la 2000-3000 lei, ceea ce înseamnă un gest de dreptate pentru circa 1 milion de pensionari. Așa este corect, iar dl Budai este obligat sa facă ceva mai mult decât vorbe goale pentru pensionari, măcar ce a făcut PNL: creștere cu 14% in 2020 și creștere de 10%, de către Guvernul Nicolae Ionel Ciucă.

Citește și: Alocațiile, pensiile și ajutoarele, ar putea fi majorate. Lista creșterilor aplicate începând cu luna ianuarie 2023

Virgil Popescu a rezolvat cu plafoane rezonabile pentru populație. Acum e rândul PSD sa facă ceva la ministerul Muncii.

Știu ca in varianta de buget, dl Budai propune 10%. Dacă nu-și schimba punctul de vedere, mai bine pleacă domnia sa, din guvern, a scris deputatul de Alba pe facebook.