Cum va fi vremea în VARA 2023: Prognoza METEO indică secetă și fenomene meteo extreme, în lunile următoare

Atât meteorologii din România, cât și specialiștii de la Comisia Europeană vorbesc despre secetă și fenomene meteo extreme în luni de vară ale anului 2023.

Alertă meteo ANM pentru vara 2023

Vara anului 2023 va sta sub semnul secetei și a fenomenelor meteo extreme. Specialiștii de la Comisia Europeană au făcut previziuni îngrijorătoare în ceea ce privește agricultura de la noi din țară.

Un raport realizat de Centrul Comun de Cercetare arată că Europa riscă să se confrunte cu o secetă la fel de severă ca cea de anul trecut. România se numără printre statele vizate, alături de Bulgaria, Grecia,Franța și Spania.

„Prognozele sezoniere arată o primăvară mai caldă faţă de medie în toată Europa, în timp ce prognozele de precipitații sunt caracterizate de o incertitudine şi variabilitate spatială sporite.

Vor fi necesare o supraveghere atentă şi planuri de utilizare a apei adecvate pentru a gestiona un sezon care în prezent prefigurează riscul de a fi critic în resurse hidrice”, se arată în raportul JCR Comisia Europeană.

Ce spun meteorologii despre vremea în vara 2023

Prognozele făcute de Comisia Europeană au fost explicate de climatologul Roxana Bojariu:

„E o situație la nivel european îngrijorătoare, mai ales pentru vestul și sudul Europei. Pentru România avem probleme în sud-est, mai ales și în zone din Moldova, unde seceta pedologică există și unde, din păcate, rezerva de apă din sol nu a ajuns la o încărcare optimă. (…)

În cazul României, va conta foarte mult ce se va întâmpla cu precipitațiile, mai ales în lunile aprilie, mai, iunie, dar mai și iunie sunt hotărâtoare în a prefigura ce vom avea de cules din punct de vedere agricol, pentru că cerința de apă crește pe măsură ce înaintăm spre sfârșitul primăverii, începutul verii”, a spus Roxana Bojariu, climatolog.

În condițiile în care iarna 2022-2023 a fost cea mai caldă din istoria țării noastre și a doua cea mai caldă din Europa, iar luna ianuarie a adus un record termic absolut când, pe 19 ianuarie, la Turnu Măgurele s-au înregistrat 22,5 grade Celsius, lunile ce urmează vor sta sub semnul extremelor meteo.

„Cu siguranță, și ceea ce urmează pe parcursul primăverii 2023, verii 2023 și a toamnei și debutului iernii va fi sub semnul extremelor meteo. Statistica ultimilor ani ne-a arătat că recordurile înregistrate în anii curenți au depășit recordurile anterioare. Și cu siguranță va fi o vară a extremelor, pentru că fiecare anotimp a fost caracterizat de alternanțe termice semnificative.

Dacă vorbim de secetă, deja vorbim în România de un deficit accentuat de apă în sol pentru jumătatea estică a țării. Mă refer la Dobrogea, Muntenia şi Moldova, acolo unde, mai ales în Dobrogea, cantitățile de precipitații între 1 septembrie 2022 şi 28 februarie 2023 au însumat doar 127 l/mp. Iată deja un an complicat în această parte a țării, după un an agricol anterior excesiv de secetos în toată țara”, a declarat Elena Mateescu, directorul ANM, pentru sursa citată.

30 000 de euro pentru igienizarea toaletei publice din Parcul Tineretului Sebeș, piața Dacia și Autogara din oraș! Mega contractul semnat de SPAP

SPAP Sebeș a realizat o achiziție importantă prin intermediul SEAP pentru a asigura servicii de curățenie și igienizare în zona Pieței Dacia Sebeș, Autogării Sebeș și în toaleta publică din Parcul Tineretului Sebeș. Contractul este valabil pe o perioadă de opt luni, începând cu 1 mai 2023 și până la 31 decembrie 2023.

Prețul total al contractului este de 162.000,00 RON (32.790,20 EUR), fără TVA, și reprezintă valoarea cumpărării directe.

Ofertantul a răspuns la solicitare în data de 23 martie 2023, la ora 10:34, iar autoritatea contractantă a răspuns în data de 28 martie 2023, la ora 12:11.

Potrivit informațiilor care reies de pe platforma online de achiziții publice, această achiziție va asigura servicii de curățenie și igienizare de înaltă calitate pentru aceste zone importante din Sebeș, în beneficiul comunității și al vizitatorilor.

Constituţia de la 1923 şi posteritatea ei: Regimul interbelic nu a îndeplinit niciodată cu adevărat aspiraţiile Proclamaţiei de la Alba Iulia

La centenar, constituţia de la 1923 întruchipează paradoxurile epocii interbelice: mai mult decât oricare alt text, ea ilustrează reuşitele şi imperfecţiunile sistemului de guvernare al României Mari.

Lichidată în 1938 de lovitura de stat carlistă, repusă în vigoare parţial la 1944, înlocuită cu ordinea totalitară comunistă, spre a fi invocată mai apoi în anii de după 1989, constituţia de la 1923 devine, o dată cu trecerea timpului, imaginea libertăţii pe care noile tiranii o înlătură. În posteritate, constituţia de la 1923 este mai elocventă şi memorabilă decât în intervalul ei de aplicare concretă. În lupta cu dictaturile secolului XX, legea fundamentală de la 1923 este mobilizată ca un semn al moderaţiei şi al domniei legii.

Şi poate că această percepţie în posteritate obligă la asumarea privirii critice şi la evitarea elanului hagiografic. Constituţia de la 1923 este, în ordinea politică a epocii sale, triumful liberalismului brătienist ce cultivă centralizarea şi autoritarismul ca pe instrumentele menite să consolideze noul stat. Constituţia de la 1923 poartă amprenta acestei direcţii ce va marca evoluţia statului român în deceniile de până la 1940: eşecul României Mari este inseparabil de opţiunile asumate în acest moment.

Apoteoză a liberalismului autoritar al lui Ionel Brătianu, constituţia de la 1923 nu a corectat imperfecţiunile regimului parlamentar ce garanta primatul puterii executive. Ca şi sub imperiul constituţiei de la 1866, alegerile nu făceau decât să transcrie o opţiune deja formulată: adunările erau emanaţia cabinetelor, iar exercitarea voinţei naţionale se realiza în cadrele controlate de executiv. Regimul interbelic nu a îndeplinit niciodată cu adevărat aspiraţiile Proclamaţiei de la Alba-Iulia: demnitatea umană şi libertatea politică nu au fost garantate cu adevărat. Votul universal a fost vidat de substanţă prin practicile de corupţie electorală.

Constituţia de la 1923 a avut o viaţă instituţională marcată de rupturi şi de discontinuităţi. Relevanţa ei concretă a fost subminată de apelul la starea de asediu şi la decretele- lege. Restauraţia din 1930 creează premizele naşterii carlismului: cu un deceniu înainte de lovitura de stat, Carol al II-lea are ca ambiţie înlăturarea cutumelor ce îngrădeau capacitatea sa de acţiune arbitrară. Desemnarea ca prim- ministru a lui Nicolae Iorga, prin ignorarea practicilor constituţionale consacrate, este semnul acestei îndrumări ce anunţă un alt viitor.

Constituţia de la 1923 devine, în epoca Tătărăscu, paravanul ce maschează, inabil, centralizarea puterii la nivelul monarhului: recursul la starea excepţională şi la legiferarea de către guvern reflectă erodarea democraţiei imperfecte din România. Peisajul din ultimii ani de aplicare ai constituţiei de la 1923 este unul dominat de avansul autocraţiei. Simbolic, cel din urmă cabinet desemnat sub imperiul legii fundamentale, cel prezidat de Octavian Goga, adoptă prima legislaţie antisemită : egalitatea în faţa legii înceta să mai existe, în numele asumării naţionalismului integral.

Anul 1938 este Rubiconul pe care România îl traversează. Democraţia imperfectă lasă loc autocraţiei. Drepturile cetăţeneşti sunt sacrificate pe altarul supunerii faţă de stat. Antisemitismul este oficializat, treptat, ca doctrină şi practică: regimul antonescian este capătul de drum genocidar al unui drum care începe cu decenii în urmă. Speranţele restauraţiei constituţionale sunt spulberate după 23 august 1944. Repusă în vigoare prin eliminarea prevederilor ce garantau domnia legii, constituţia de la 1923 este instrumentul de care se serveşte comunismul românesc în cucerirea puterii. Constituţia de la 1923 este imaginea acestei Românii care se transformă , în sens totalitar .