CCR: Primarii rămân fără pensii speciale. Decizia a fost luată ca urmare a sesizării făcute de preşedintele României, Klaus Iohannis

CCR: Primarii rămân fără pensii speciale. Decizia a fost luată ca urmare a sesizării făcute de preşedintele României, Klaus Iohannis

Curtea Constituţională a decis marţi că pensiile speciale pe care le încasează lunar primarii sunt neconstituţionale, decizia fiind luată ca urmare a sesizării făcute de preşedintele României, Klaus Iohannis.

Decizie de ultimă oră a Curţii Constituţionale a României: Judecătorii CCR au decis să pensiile speciale ale primarilor sunt neconstituţionale, anunţă România TV.

Curtea Constituţională a României dezbate marţi sesizările depuse de preşedintele Klaus Iohannis, precum şi de PNL, USR, PMP asupra Legii privind Codul administrativ.

Potrivit surselor citate, Codul Administrativ a fost respins decoarece în cadrul procedurilor de adoptare Parlamentul a încălcat principiul bicameralismului. ”Unele articole au fost trimise Camerei decizionale, altele nu”, au explicat pentru G4Media.ro sursele citate.

Un alt motiv care a stat la baza deciziei CCR a fost că iniţiatorii Codului Administrativ nu au solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic şi Social. ”Legea te obligă să soliciţi acest aviz. Chiar dacă ei nu trimit răspuns sau dacă avizul este negativ, este obligatoriu să-l ceri”, au mai explicat sursele din CCR.

Pe 31 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Codului administrativ.

Şeful statului a susţinut că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională – Camera Deputaţilor – ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate.

Iohannis a invocat în cazul acestei legi şi încălcarea principiului bicameralismului.

Potrivit preşedintelui, dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament sunt neclare şi critică faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului – cel referitor la cazurile de incompatibilitate.

Preşedintele a mai atras atenţia, între altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru.

Klaus Iohannis considera că încalcă Legea fundamentală şi prevederea privind asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând acestora nu ating ponderea, întrucât nu se mai are în vedere criteriul constituţional al „ponderii semnificative”.

În sesizarea PNL şi USR se arată că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

Mai mult, potrivit semnatarilor sesizării, Codul administrativ va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.

Ce prevede proiectul privind pensiile speciale

Începând cu 1 ianuarie 2019, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care vor avea vârsta de pensionare privind sistemul unitar de pensii publice, ar putea avea dreptul la încetarea mandatului şi la pensii speciale, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat, conform unui proiect de lege depus la Camera Deputaţiilor de către un grup de parlamentari, care fac parte din toate partidele politice parlamentare, mai puţin USR.

Acest proiect este a doua încercare de acest fel din ultimii doi ani, după ce primul a fost amendat de către Curtea Constituţională a României.

Potrivit proiectului, pensiile speciale se vor actualiza ori de câte ori salariul de bază minim brut se majorează.

Conform proiectului de lege, nu vor beneficia de indemnizaţia pentru limită de vârstă primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea unor acte şi fapte de corupţie, nici cei urmăriţi penal sau trimişi în judecată pentru comiterea unor infracţiuni în exercitarea funcţiei, până la achitarea lor definitivă.

Motivul realizării acestui proiect de lege este faptul că nivelul scăzut al pensiilor pentru limita de vârstă de care beneficiază aleşii locali din România “generează profunde inechităţi între pensiile primite de aceştia şi pensiile primite de unii subordonaţi ai acestora.

Cuantumul indemnizaţiei pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate complete şi se calculează ca produs al numărului de mandate cu 0,25 din salariul de bază minim brut garantat în plată. Indemnizaţia se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează salariul de bază minim brut garantat în plată. Cuantumul indemnizaţiei se suportă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi se plăteşte de către acestea, se mai arată în proiect.

Proiectul a fost iniţiat de 21 de deputaţi şi senatori de la PSD, PNL, PMP şi UDMR, între care Corneliu Olar (PNL), Sorin Roman (PSD), Gheorghe Baciu (PMP), Benedek Zacarie (UDMR).

Sursa: adevarul.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

3 Comentarii

Anton 6 noiembrie 2018 at 16:09

Ha ha ha nu le-a iesit cu pensiile speciale! Ce rau ne pare noua romanilor ..

zoro 6 noiembrie 2018 at 16:25

Toate pensiile speciale trebuie sa dispara,aceste pensii sant o mare magarie,o nesimtire fara margini,o bataie de joc la adresa cetatenilor acestei tari!!!!

zoro 6 noiembrie 2018 at 16:27

Aceste pensii speciale sant o bataie de joc la adresa cetatenilor acestei tari!!!!!!

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...