Boala care afectează din ce în ce mai mulţi români. Cum explică medicii senzația de nod în gât, de sufocare?

Care sunt simptomele şi factorii favorizanţi. Cum explică medicii senzația de nod în gât, de sufocare.

Medicul primar endocrinolog Diana Păun a anunţat zilele trecute că ultimele date statistice privind incidenţa bolilor tiroidiene în România, cele din 2016, indică o cifră de peste 80.000 de cazuri noi, acest număr dublând statistica anului 2010 a pacienţilor care au suferit afecţiuni tiroidiene.

Potrivit medicului endocrinolog, ultimele date statistice privind incidenţa bolilor tiroidiene în România, cele din 2016, indică o cifră de 83.413 cazuri noi, sau altfel spus, o cifră de două ori mai mare comparativ cu statistica anului 2010, privind numărul pacienţilor care au suferit afecţiuni tiroidiene. „Am cifre din 2016 când s-au înregistrat în România 83.413 cazuri noi de boli tiroidiene de două ori mai mult decât în anul 2010. (…) Dintre acestea, 12.577 au fost cazuri noi de hipotiroidie şi 9.575 au fost cazuri noi de hipertiroidie”, informează medicul endocrinolog, citat de Mediafax.

Diana Păun a declarat că prevalenţa bolilor tiroidiene a crescut în ultimii ani, acest aspect fiind influenţat atât de factori negativi, precum stresul sau prezenţa noxelor, cât şi de factori pozitivi, precum dezvoltarea posibilităţilor de diagnostic şi tratament, sau responsabilizarea pacienţilor, în sensul prezentării la medic încă din perioada în care încep să resimtă simptome specifice.

„Prevalenţa bolilor tiroidiene a crescut pentru că noi trăim în nişte condiţii stresante, există o serie întreagă de noxe care atacă tiroida, pentru că trăim într-o ţară cu deficit de iod, dar mai ales şi din cauza faptului că posibilităţile noastre de diagnostic şi tratament s-au îmbunătăţit, iar pacienţii au devenit conştienţi de anumite simptome şi se prezintă la medic”, spune medicul primar endocrinolog.

În ceea ce priveşte hipotiroidia, medicul a precizat şi faptul că 86% dintre pacienţii diagnosticaţi cu hipotiroidie în România sunt femei. „În cazul în care vorbim de hipotiroidie cele mai importante simptome ar fi oboseala cronică neexplicată, creşterea în greutate, edemul, pielea aspră, căderea părului, modificări ale funcţiei cardiace sau digestive respectiv tahicardia, constipaţia şi o stare generală de dispoziţie depresivă. (…) Pacientul se mişcă greu, vorbeşte greu, răspunde greu, este somnolent şi şi-ar dori tot timpul să se odihnească”, spune medicul endocrinolog.

Simptomele comune

Potrivit aceleiaşi surse, în ceea ce priveşte simptomatologia hipertiroidiei, aceasta este situată la polul opus al manifestărilor care au loc în cazul hipotiroidiei.

„În cazul hipertiroidiei simptomele sunt exact pe dos, adică: pacientul este nervos, este agitat, vorbeşte mult, vorbeşte repede, are fugă de idei, nu se odihneşte suficient în sensul că nu doarme şi cu toate acestea a doua zi el este vioi chiar dacă nu a dormit, oricât ar mânca slăbeşte, tremură, are palpitaţii din cauza tahicardiei, pielea este fină, transpirată de obicei şi uneori se constată o roşeaţă facială”, precizează medicul. Diana Păun a concluzionat spunând că un simptom comun care caracterizează ambele afecţiuni tiroidiene este senzaţia de nod în gât, sufocarea.

”Se adaugă simp­tomelor acea senzaţie de nod în gât, de sufocare, de strângere care se asociază în egală măsură cu hipotiroidia, hipertiroidia sau cu prezenţa unei guşi, indiferent că este nodulară sau difuză, indiferent cât e de mare, senzaţie care, de obicei, aduce pacientul la medic”, informează medicul endocrinolog. Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Rozalina Lepadatu, a menţionat faptul că în momentul în care pacientul resimte anumite simptome specifice, primul pas constă în efectuarea analizelor de bază cuprinse, de altfel, în pachetul de bază pentru care se oferă gratuitate.

„Simptomele pot fi recunoscute de către pacienţi, care se pot duce la medicul de familie să facă analizele de bază unde există acel pachet. (…) Aş vrea să încurajez pacienţii să aibă încredere în medici să meargă să le spună ce li se întâmplă pentru că medicul este partenerul pacientului într-o astfel de afecţiune”, precizează Rozalina Lepadatu.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---