Biserica greco-catolică „Naşterea Maicii Domnului”

Tehnica de lucru în mozaic a cuprins toată Europa în perioada romană, dar în lăcaşele de cult ea a fost utilizată abia în perioada Imperiului Bizantin. Sau cel puţin aşa afirmă specialiştii. Şi iată că de ceva vreme aceeaşi tehnică se impune şi în bisericile din Occident. România, aflată la porţile Orientului şi ale Occidentului deopotrivă, fireşte că a fost cuprinsă de această „modă”, drept urmare multe biserici s-au împodobit prin tehnica respectivă. În Alba Iulia, prima biserică al cărei interior a fost realizat în mozaic este una greco-catolică: Biserica „Naşterea Maicii Domnului”, din apropierea magazinului „Unirea”, unde păstoreşte părintele Adrian Dobrin. Nu este acum momentul să vorbim despre părintele Dobrin, a cărui modestie este egalată doar de lucrarea sa socială, ci despre meşterii care au executat mozaicul. Este vorba despre doi tineri albaiulieni: Radu Roşu şi Flaviu Duşa.
Radu este absolvent al Liceului de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, al Facultăţii de teologie din Blaj şi al Facultăţii de filozofie din cadrul Universităţii Pontificale Gregoriene de la Roma, precum şi al Facultăţii de Teologie a Ateneului San Anselmo din Roma. A studiat arta sacră şi mozaicul în cadrul Centrului de studii şi cercetare „Ezio Aletti”, al Institutului Oriental din Roma şi şi-a luat masterul în artă şi arhitectură la Ateneul San Anselmo.

Impresionant, nu? Dar şi mai impresionantă este experienţa sa profesională, practică: a lucrat alături de maestrul sloven Marko Ivan Rupnik, directorul Centrului de cercetare „Ezio Aletti”, şi s-a aflat în diferite echipe de „meşteri” care au lucrat mozaic în 30 de biserici din Italia, Spania, Liban, SUA, Croaţia, Slovenia şi România. În România, după cum am aflat, tânărul albaiulian a lucrat la Biserica Ortodoxă „Schimbarea la Faţă”, din Cluj Napoca. Mai modest decât Radu, colegul său, Flaviu, este absolvent al Liceului „Dorin Pavel” şi al Facultăţii de Istorie şi Filologie din cadrul Univeristăţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, practicant de artă în cadrul atelierului Institutului Pontifical Oriental din Roma. Interesant este faptul că niciunul dintre cei doi „artişti” nu se declamă artişti. Ei îşi spun simplu: „meşteri”!
Având în vedere aceste cărţi de vizită impresionante, suntem siguri că din mâinile celor doi tineri vor mai ieşi încă multe minuni precum cea pe care am văzut-o cu ochii mei la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Alba Iulia şi pe care vă îndemn din toată inima s-o vedeţi şi dumneavoastră. Orice comentariu cu referire la această lucrare este inutil, pentru că vorbele nu pot reda nici pe departe poezia acestor „pietricele desprinse din munte”, menite să năruie toate imperiile oamenilor. Sau să le edifice… Şi dacă ne amintim că una dintre dorinţele testamentare ale lui ÎPS Bartolomeu Anania a fost aceea de a se continua lucrarea la catedrala din Cluj după tehnica mozaicului, atunci ne gândim că printre cei recomandaţi să realizeze lucrarea se află şi tinerii noştri, de la Alba Iulia. Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu a fost acel „Leu al Ardealului” de care mulţi s-au temut în viaţă şi care pe mulţi i-a mângâiat, acela care s-a sfinţit prin suferinţă încă din timpul vieţii trecătoare. Iar dorinţa lui trebuie, musai, respectată. Şi eu unul cred că atunci când moaştele lui, trecute la sfinţire după legile Bisericii, vor fi împărţite ca la o nouă răstignire (sau ca la o nouă tragere pe roată) între pământeni, un loc mai bun pentru o părticică dintre acestea nu se găseşte decât la sânul „Naşterii Maicii Domnului” din Alba Iulia! Poate spre a fi învăţătură de unitate şi credinţă românească!

Ioan HĂNŢULESCU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---