BCE a făcut cunoscute motivele pentru care România nu este pregătită să adere la zona EURO: Nivelul scăzut al veniturilor, principala problemă

PRO ROMÂNIA - Alegeri parlamentare 2020
BCE a făcut cunoscute motivele pentru care România nu este pregătită să adere la zona EURO: Nivelul scăzut al veniturilor, principala problemă

Nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor reprezintă cea mai mare problemă privind convergenţa reală a României în vederea aderării la zona euro, potrivit Băncii Centrale Europene (BCE).

„Cea mai mare problemă (a României, n.r.) cu privire la convergenţa economică este nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor, dar acesta nu este un criteriu formal pentru aderarea la euro”, precizează sursa citată, potrivit Agerpres.

USR - Alegeri parlamentare 2020

Reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale au declarat că Raportul de convergenţă pe 2018 arată că România se confruntă în continuare cu mai multe probleme economice şi structurale atunci când vine vorba de problema convergenţei.

PMP - Alegeri parlamentare 2020

Când raportul băncii a fost emis în 2018, datele privind deficitul şi datoria pentru 2017 şi inflaţia din primăvara anului 2018 erau în linie cu criteriile de convergenţă necesare pentru intrarea în mecanismul cursului de schimb II (MCS II).

„Dar fluctuaţia ratelor inflaţiei a fost ridicată în ultimii 10 ani. Este nevoie de măsuri care să îmbunătăţească mediul instituţional şi de afaceri, stimularea investiţiilor şi a concurenţei pe pieţele de produse, reducerea neconcordanţelor în ceea ce priveşte calificarea forţei de muncă şi deficienţelor pe această piaţă şi îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei administraţiei publice şi a sistemului judiciar. Ar trebui, de asemenea, să se depună eforturi semnificative pentru a îmbunătăţi absorbţia slabă a fondurilor UE de către România”, susţin reprezentanţii băncii.

Potrivit acestora, pentru a spori încrederea în sistemul financiar, autorităţile competente naţionale ar trebui să continue să îşi îmbunătăţească practicile de supraveghere, printre altele, prin respectarea recomandărilor aplicabile de organismele internaţionale şi europene relevante şi prin colaborarea strânsă cu alţi supraveghetori naţionali ai Statele membre UE din cadrul colegiilor de supraveghere.

„Legea română nu respectă toate cerinţele privind independenţa băncii centrale, interdicţia de finanţare monetară şi integrarea legală în Eurosistem”, se spune în raport.

La întrebarea dacă este posibil ca România să intre în MCS II (mecanism al cursului de schimb, n.r.) în 2022 şi apoi ZE (zona euro, n.r.) în 2024, reprezentanţii BCE susţin că acesta ar depinde mai întâi de o solicitare formală a părţii române, care ar fi evaluată de Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană şi discutată cu Eurogrupul şi cu ceilalţi membri ERM II.

Bulgaria și Croația se pregătesc pentru euro:

„Bulgaria în 2018 şi Croaţia în acest an au început pregătirile pentru ERM II. Din 2014, toţi membrii zonei euro trebuie să fie, de asemenea, membri ai uniunii bancare, ceea ce înseamnă că marile bănci sunt supravegheate direct de Direcţia de Supraveghere bancară a BCE. În Eurogrup s-a convenit că, din cauza acestei prevederi, viitorii membri ai zonei euro ar trebui să încheie o ‘cooperare strânsă’ cu uniunea bancară, aşa cum este prevăzut în regulamentul SSM. Acest lucru necesită deja o revizuire a calităţii activelor şi teste de stres pentru băncile mari”, au mai declarat reprezentanţii BCE.

Guvernele Croaţiei şi Bulgariei au adoptat zilele trecute proiecte de bugete echilibrate pentru anul 2020, continuând eforturile destinate consolidării finanţelor publice în vederea adoptării monedei euro, transmite Bloomberg.

Deşi ambele ţări îndeplinesc criteriile necesare pentru a face trecerea la moneda euro, ele trebuie totuşi să depăşească posibilele reticenţe ale ţărilor din zona euro cu privire la adoptarea unor noi state în zona unică, după criza datoriilor Greciei şi scandalul cu spălarea de bani din Letonia.

Guvernul de la Sofia a anunţat că va rezolva deficienţele identificate în rândul băncilor bulgare de Banca Centrală Europeană şi are intenţia de a adera la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb – n. r.), anticamera zonei euro, în luna aprilie 2020, scrie Agerpres.

La rândul său, Croaţia intenţionează să intre în ERM-2 până la mijlocul anului următor în ideea unei aderări la zona euro până în 2023, după ce datoria publică a fost redusă cu 10 puncte procentuale în ultimii trei ani.

Guvernele ambelor state şi-au anunţat în mod oficial intenţia de a adera la ERM-2, o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro în care evoluţia cursului de schimb al monedelor naţionale în raport cu euro va fi limitat. Aceasta nu ar trebui să reprezintă o problemă pentru leva bulgară şi kuna croată, deoarece ambele monede sunt ancorate de moneda euro de mai multe decenii.

Dacă vor adera la zona euro, Bulgaria şi Croaţia vor urma Estoniei, Letoniei Lituaniei, Slovaciei şi Sloveniei, care, la fel ca toate fostele state comuniste care au aderat la Uniunea Europeană începând din 2004, au promis că vor renunţa la monedele lor naţionale.

sursa: stirileprotv.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419