Autostrada „Unirii” poate fi eligibilă pentru cofinanţare din Fondurile europene structurale şi de investiţii şi este responsabilitatea autorităţilor române să pregătească un proiect în acest sens, a declarat pentru AGERPRES comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.
Un proiect de lege privind aprobarea realizării autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, numită Autostrada Unirii, a fost aprobat miercuri de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
În context, Corina Creţu a subliniat că investiţiile în infrastructura de transport a Uniunii Europene se axează pe finalizarea reţelelor transeuropene de transport (TEN-T) şi că statele membre au căzut de acord să finalizeze părţile centrale şi globale ale acestora până în 2030, respectiv 2050.
„Ar fi de dorit să se dea prioritate investiţiilor care primesc fonduri nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune şi care vizează construirea secţiunilor româneşti ale coridoarelor TEN-T, în special construirea secţiunilor transcarpatice nefinalizate. În acest sens, merită să i se acorde o atenţie specială Moldovei, care este o regiune situată la graniţa externă a Uniunii Europene. De asemenea, această regiune este slab conectată la celelalte regiuni ale ţării, la vest (Transilvania) şi la sud (Bucureşti şi Constanţa)”, a subliniat Corina Creţu.
Potrivit acesteia, în conformitate cu principiul gestiunii partajate a fondurilor structurale şi de investiţii europene, autorităţilor române le revine sarcina de a selecta proiectele, de a pregăti cereri de finanţare, respectiv proiecte solide şi de a le trimite spre aprobare serviciilor Comisiei Europene, în cazul proiectelor majore, al căror cost total depăşeşte 75 milioane euro.
„Este responsabilitatea autorităţilor române să pregătească un proiect în acest sens, inclusiv un studiu de fezabilitate obiectiv, care să poată recomanda dacă o conexiune rutieră ar trebui să fie sub forma unei autostrăzi sau a unui drum expres; ce traseu ar trebui sa aibă şi dacă toate acestea ar trebui să se realizeze într-un termen scurt, mediu sau lung, ţinând cont de asemenea de fondurile disponibile”. „Serviciile Comisiei (DG REGIO) nu au primit încă o cerere de finanţare pentru acest proiect”, a spus comisarul european.
Deoarece fondurile UE disponibile sunt limitate, atât România, cât şi Comisia Europeană au responsabilitatea de a acorda prioritate acelor investiţii care au cel mai bun raport calitate-preţ, dar şi cel mai mare impact, a mai spus oficialul european.
Proiectul de lege privind aprobarea obiectivului de investiţii autostrada Iaşi – Târgu Mureş (numită şi „Autostrada Unirii”), iniţiat de parlamentari ai Partidului Mişcarea Populară (PMP) şi semnat de reprezentanţi ai tuturor formaţiunilor politice, a fost adoptat atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Potrivit proiectului, Autostrada Unirii începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea oraşului Târgu Mureş.
Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor.
Ministerul Transporturilor este responsabil pentru coordonarea realizării Autostrăzii Unirii şi va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedurile necesare pentru acest obiectiv de investiţii.
Sursa: economica.net
