Societate
Artiştii plastici din judeţul Alba sunt verificaţi dacă au colaborat cu Securitatea
Vineri, 28 ianuarie 2011, către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost trimisă o solicitare oficială cu privire la verificarea unor artişti plastici din judeţul nostru. Solicitarea nu vine ca urmare a unor bănuieli de colaboare a acestora cu Securitatea, ci în conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999, şi este semnată de preşedintele Asociaţiei Profesionale „Filiala din Alba Iulia a Uniunii Artiştilor Plastici din România”, artistul plastic Traian Mârza. Prin cererea respectivă se solicită, de fapt, doar verificarea artiştilor plastici care ocupă actualmente funcţii în conducerea UAP Alba, sau a celor care candidează la astfel de funcţii, solicitantul trecându-şi numele chiar în fruntea listei cu numele celor a căror verificare o cere. Iată numele celor ce urmează a fi verificaţi de CNSAS: Traian Mârza, Dan Crecan, Nicolae Ispas, Gheorghe Urdea, Eugen Cioancă, Mircea Boeriu şi Nicolae Tudor. De menţionat faptul că o verificare similară a solicitat deja preşedintele unei structuri asemănătoare Uniunii Artiştilor Plastici: conf.univ.dr. Aurel Pantea, preşedintele Filialei Alba- Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România, căruia i-a şi parvenit răspunsul în ceea ce-l priveşte, personal: un răspuns negativ. Adică nu a colaborat! Şi, deocamdată, nici cu privire la colegii săi de filială nu există documente doveditoare în ceea ce priveşte colaborarea lor cu Securitatea. Vom vedea care va fi rezultatul în cazul artiştilor plastici… (I.H.)

Opinii - Comentarii
Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie
Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie
După ani în câmpul muncii, în România, persoanele pot beneficia de pensie. Acesta poate fi ori pentru limita de vârstă, pentru pensie anticipată sau pensie anticipată parțial.
Citește și: Legea pensiilor 2022: Deciziile de pensionare ar putea suferi o modificare majoră
Persoanele care sunt născute după 1 iulie 1971, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să participe obligatoriu și la Pilonul II de pensii, un fond de pensii administrat privat.
Persoanele care s-au născut între 1 iulie 1961 și 1 iulie 1971 și care contribuie la sistemul public de pensii pot contribui opțional la un fond de pensii administrat privat.
În România există patru sisteme de pensii: pensia de stat (Pilon I), pensia privată obligatorie (Pilon II), pensia facultativă (Pilon III) și pensia ocupațională (Pilon IV).
Începând din 2018, contribuția obligatorie pentru Pilonul II este de 3,75% și se reține automat din salariul brut.
Vârsta de pensionare în România
Cu condiția îndeplinirii stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii, limita de vârstă pentru pensionare în 2022 este de 65 de ani în cazul bărbaților și de 63 de ani în cazul femeilor.
Menționăm, că în cazul femeilor vârsta de 63 de ani va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030.
Mai exact, în lunile septembrie-octombrie, vârsta standard de pensionare în cazul femeilor va fi 61 de ani și 11 luni, iar începând din 2023 va fi 62 de ani, potrivit mmuncii.ro.
În momentul de față, toate pensiile, inclusiv cea pentru limita de vârstă, sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Aceasta ar fi trebuit să fie înlocuită de Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar trecerea la noua legislație a pensiilor a fost amânată pentru 2023.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, iar cel complet este de 35 de ani.
Cum se calculează pensia, în 2022
Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, potrivit cpmb.ro.
Cuantum pensie = Punctaj mediu anual x Valoarea punctului de pensie
Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
Punctaj mediu anual = (Punctaj anual 1 + Punctaj anual 2 + … + Punctaj anual N) : N, unde N înseamnă numărul de ani ai stagiului complet.
Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv:
Punctaj anual = (Punctaj lunar 1 + Punctaj lunar 2 + … + Punctaj lunar 12) : 12
Punctajul lunar se calculează prin raportarea salariului brut lunar la câştigul salarial mediu brut din luna respetivă.
Punctaj lunar = Câştig salarial brut lunar : Câştig salarial mediu brut lunar
Cea mai mică pensie în România în 2022
Potrivit legii nr. 118/2010, sintagma „pensie socială minimă garantată” s-a înlocuit cu sintagma „indemnizație socială pentru pensionar”
Cuantumul indemnizației sociale minime pentru pensionari stabilit pentru anul 2022 este de 1.000 de lei.
Pensia medie în România în 2022
În luna august 2022, pensia medie este de 1.776 de lei.
Începând din luna ianuarie 2022 și până în august, valoarea pensiei a crescut cu 5 lei.
De asemenea, pensia medie cu limită de vârsta în august 2022 este de 1.989 de lei.
În ceea ce privește pensia anticipată, valoarea medie este de 2.473 de leii
În cazul pensiei anticipate parțial, aceasta are este în medie 1.790 de lei.
Valoarea medie a pensiei de invaliditate și cea de urmaș pot fi consultate în documentul de la finalul articolului.
Cea mai mare pensie în România
În 2021, ce mai mare pensie din România depășea suma de 70.000 de lei, potrivit ministrului Muncii.
Noutăți privind pensiile în 2023
Începând de la 1 ianuarie 2023, guvernul condus de Nicolae Ciucă va mări pensiile, însă momentan nu a specificat niciun procent.
Marius Budăi, ministrul Muncii, a evitat să prezinte un procent, explicând că, potrivit legii, rata inflației cu care ar trebui indexate pensiile este cea din anul 2021.
Câți pensionari sunt în România
Raportat la datele publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) în 2021 și în 2022, numărul pensionarilor din România este în scădere.
Potrivit datelor, la finalul lunii martie 2022 erau 4.813.735 de pensionari, mai puțin cu 30.319 persoane, comparativ cu luna decembrie 2021 și cu 88.904 persoane comparativ cu perioada similară din 2021.
Sursa: stirileprotv.ro
Opinii - Comentarii
9 noiembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului
La data de 9 noiembrie, în fiecare an, este marcată Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului.
Reţeaua europeană UNITED, care luptă împotriva naţionalismului, rasismului, fascismului şi susţine migranţii şi refugiaţii, organizează o campanie la nivelul Europei pentru comemorarea trecutului şi pentru a protesta faţă de formele contemporane de fascism şi antisemitism, potrivit http://www.unitedagainstracism.org. Numeroase organizaţii pot participa la organizarea de concerte sau conferinţe, la trimiterea de scrisori de protest către strategii politici sau la găsirea unor modalităţi de exprimare a opiniilor cetăţenilor pentru combaterea fascismului şi antisemitismului.
Reţeaua UNITED este susţinută de peste 560 de organizaţii din 48 de state europene, conform https://afvn.nl.
În urma preluării puterii de către nazişti în Germania, în 1933, evreii au fost supuşi unui tratament discriminatoriu, însoţit de acte de violenţă. În data de 9 noiembrie 1938, a fost declanşat un pogrom împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei naziste, moment care a intrat în istorie sub denumirea de „Kristallnacht” („Noaptea de cristal”). Declanşat la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale liderului nazist Adolf Hitler. Pe teritoriul Germaniei naziste au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile de cristal fiind împrăştiate pe străzi. Numeroşi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. ”Noaptea de cristal” a rămas în istorie drept debutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse în Germania nazistă şi Austria de către grupurile de nazişti. Circa peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, până în septembrie 1939, iar proprietăţile lor au fost confiscate de guvernul nazist, conform http://dayagainstfascism.eu şi www.unitedagainstracism.org.
În Germania şi în ţările europene care s-au aflat sub ocupaţie nazistă, rămăşiţele multor lagăre de concentrare şi centre de execuţie au fost transformate în muzee şi monumente pentru a reaminti generaţiilor următoare despre ororile create de regimul nazist. Chiar şi în ţările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele şi organizaţiile supravieţuitorilor au construit, de asemenea, monumente şi muzee. Printre aceste organizaţii se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, care a fost înfiinţată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor ucişi de nazişti.
La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea şi analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea şi conservarea documentelor, publicaţiilor, din ţară şi din străinătate, privind Holocaustul şi constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea. La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat în capitală Memorialul Victimelor Holocaustului în România, un ansamblu aflat la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Capitală. Ansamblul cuprinde o incintă memorială, două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, precum şi cinci sculpturi amplasate în jurul incintei centrale.
Sursa: agerpres.ro
Ştirea Ta
VIDEO ȘTIREA TA| Alba Iulia, ”raiul” șmecherilor pe 4 roți, după lăsarea serii. Demaraj în trombă și zgomote pe măsură, pe Bulevardul 1 Decembrie
VIDEO ȘTIREA TA| Alba Iulia, ”raiul” șmecherilor pe 4 roți, după lăsarea serii. Demaraj în trombă și zgomote pe măsură, pe Bulevardul 1 Decembrie
Locuitorii de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 din municipiul Alba Iulia sunt exasperați de zgomotele, ca niște explozii, provocate de un șoferii teribiliști care sunt lăsați netulburați de nimeni după lăsarea serii.
Un citior al ziarulunirea.ro ne-a trimis o filmare cu un astfel de șofer care demarează în trombă de la semafoarele din zona Facultății de Teologie.
Omul spune că aceste întâmplări se petrec seară de seară și deranjează oamenii care locuiesc în zonă.
Această problemă nu este singulară, și în alte cartiere locuitorii plângându-se de zgomotele teribiliștilor cu mașini tunate.
-
Actualitateacum 8 ore
Codul rutier 2022: Pentru ce alcoolemie se pot alege șoferii cu un dosar penal
-
Ştirea zileiacum 2 ore
VIDEO| Sat din Alba readus la viață printr-un proiect turistic: Cum va arăta Baza de Agrement din localitatea cu doar 17 locuitori
-
Ştirea zileiacum 2 ore
VIDEO| SCANDAL în BOR: Un preot filmat în timp de LOVEȘTE puternic o femeie, chiar în curtea bisericii. Este celebru pentru sfaturile de viață, în mediul online
-
Actualitateacum 8 ore
10 noiembrie, Ziua Artileriei Române. În 1843, Gheorghe Bibescu legiferează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare
-
Ştirea zileiacum 4 ore
VIDEO| ACCIDENT teribil în Sibiu: Un copil de 8 ani a fost spulberat de o mașină pe trecerea de pietoni
-
Curier Județeanacum 22 de ore
VIDEO| DUMINICĂ se va deschide noul TALCIOC din Alba Iulia, în zona hotelului Tara. Ce tarife vor plăti comercianții
-
Actualitateacum 4 ore
George Buhnici „lovește” din nou: „Bărbații fac muncile cele mai grele, mai periculoase. Care e sexul mai tare?”
-
Actualitateacum 8 ore
”Sistemul sanitar din România e jale. Dacă nu ai bani sau dacă nu ești cineva, mori”