Guvernul vrea să taie 2,7 miliarde de lei din bugetul pentru pensii. Alte ministere şi servicii primesc bani în plus la rectificarea bugetară

Guvernul a suplimentat cu doar 9 miliarde de lei, faţă de cele 38 de miliarde de lei cerute, alocările bugetare pentru principalele instituţii ale statului, majoritatea dintre acestea fiind echilibrate, cu câteva excepţii, precum Ministerul Muncii căruia i s-a diminuat bugetul de 2,7 miliarde de lei, potrivit unui draft al rectificării bugetare analizat de „Adevărul”.

Potrivit draftului rectificării bugetare, cel mai mare minus priveşte bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, instituţie care gestionează instituţiile ce fac plăţi pentru pensii, alocaţii de stat pentru copii şi ajutoarele sociale, căruia i-a fost diminuat bugetul pe acest an cu suma de 2,781 miliarde de lei, de la 53,805 miliarde de lei la 51,024 miliarde de lei.

Documentul mai indică doar două instituţii cărora le-au fost tăiate bugetele, dar cu sume mult mai mici: 10 milioane de lei din bugetul Curţii de Conturi, de la 406,35 milioane lei la 396,35 milioane de lei şi bugetul Senatului României, cu un minus de aproape 4 milioane de lei, de la 236 milioane de lei la 232 milioane de lei.

De partea cealaltă, cele mai mari alocări suplimentare au fost acordate Ministerului Sănătăţii, cu un plus de 3,52 miliarde de lei până la suma de 21,26 de miliarde de lei (lucru absolut de înţeles dat fiind iminenta apariţie a valului 4 al pandemiei, după cum au declarat pentru „Adevărul” surse politice).

Ministerului de Finanţe – Acţiuni Generale, cu un plus de 3,002 miliarde de lei, până la suma de 38,096 miliarde de lei şi Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice cu un plus de 1,844 miliarde de lei până la suma de 9,231 miliarde de lei.

Ministerul de Finanţe beneficiază şi de o altă suplimentare de fonduri de 186,85 milioane de lei. Alocări suplimentare cuprinse între 500 de milioane de lei şi un miliard de lei au primit Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – 760,7 milioane de lei în plus; Ministerul Energiei – 65-,6 milioane de lei şi Ministerul Apelor şi Pădurilor – 533,86 milioane de lei.

O altă mare surpriză a rectificării bugetare, potrivit draftului aflat în posesia „Adevărul”, este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii căruia i s-a suplimentat bugetul cu numai 322,66 milioane de lei până la suma de 14,59 milioane de lei.

Învăţământul 210 milioane în plus, SRI 117 milioane de lei

Ministerul Educaţiei a primit 210 milioane de lei în plus, cel al Agriculturii 150 de milioane de lei, Serviciul Român de Informaţii 116,9 milioane de lei, iar Serviciul de Informaţii Externe 17,25 milioane de lei. Bugetul Administraţiei Prezidenţiale a fost suplimentat cu 12,47 milioane de lei, cel al Secretariatului General al Guvernului cu 70 de milioane de lei, cel al Ministerului Justiţiei cu 13 milioane de lei, iar al Ministerului de Interne cu 10 milioane de lei.

Bugetele care rămân neschimbate la rectificarea bugetară sunt ale: Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Naţional al Audiovizualului, Avocatului Poporului, Consiliului Concurenţei, Cuţrii Constituţionale, Camerei Deputaţilor, SPP, CSM, Consiliului Economic şi Social, Societăţii Române de Televiziune,Institutului Cultural Român, Inspecţiei Judiciare şi Ministerului Cercetării şi Inovării.

Florin Cîţu: Ministerele au cerut 38 de miliarde de lei

Premierul Florin Cîţu a precizat recent că ministerele au cerut în total 38 de miliarde de lei, adică 4% din PIB şi că alocările vor fi făcute în funcţie de execuţia bugetară. „În funcţie de execuţia bugetară, vedem dacă este nevoie să modificăm ceva la alocarea resurelor în buget, pentru a menţine deficitul bugetar la ţinta de 7.16%. Acesta este singurul rol al rectificării bugetare”, a spus Câţu precizând că în trimiestrul doi cheltuielile bugetare au fost sub nivelul programat în cazul majorităţii titlurilor de cheltuieli şi în special în cazul cheltuielilor de capital şi a celor cu proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile.

„Este foarte clar că nu există elemente care să ducă la creşterea deficitului bugetar, iar resursele alocate în buget, la începutul anului, sunt suficiente, având în vedere ritmul cheltielilor lunare din prima jumătate a anului. Bineînţeles, există şi elemente noi pe care trebuie să le luam în calcul la această rectifcare. Asa că bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, dar în limita deficitului bugetar asumat, de 7.16% (sau mai mic)”, a declarat Florin Cîţu.

Ministerul Transporturilor ceruse 2,9 miliarde de lei la rectificarea bugetară, iar cel al Agriculturii peste 2 miliarde. Şi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a solicitat Ministerului Finanţelor să aloce fonduri suplimentare la rectificarea bugetară, pentru a finanţa anul acesta, în plus faţă de anul trecut, un număr de peste 6.000 de rezidenţi în învăţământul superior medical.

sursa:adevarul.ro

Într-o postare publicată în mediul online, primarul municipiului Sebeș, Dorin Nistor, l-a atacat cu „mantă” pe Ion Dumitrel, în mijlocul alegerilor interne ale PNL.

LIBERALISMUL ÎNSEMNĂ REDUCEREA LA TĂCERE A PRIMARILOR ȘI ÎNDEPĂRTAREA LOR DE FUNCȚIILE POLITICE? ACESTA SĂ FIE VIITORUL PNL ALBA?

Mircea Hava vine cu propunerea onestă a unei conduceri de partid, la PNL Alba, compusă din cei care aduc voturi: primarii. Astfel, discuțiile politice privitoare la strategia de dezvoltare județeană, la investițiile din întreg județul Alba ar avea ca suport reprezentanții direcți ai comunităților locale, cei care răspund privind în ochii oamenilor, cei care le cunosc nevoile și care trebuie să găsească cele mai potrivite soluții.

Ce simplu este să împarți un buget județean fără o consultare cu cei care își pun obrazul în fața alegătorilor! Mulți politicieni ajung în diferite funcții pe seama voturilor celor aleși direct de oameni. Bine ar fi să nu uite această realitate!

PNL Alba este o echipă clădită, an după an, de un lider. Transparent și puternic. Cu un discurs limpede și cu privire demnă în fața oricărui guvern, cu uși deschise pentru județul Alba, acolo unde a fost nevoie.
Organizația județeană se poate baza în continuare pe întreaga echipă care a obținut rezultate notabile în Ardeal. Un singur lucru nu pot eu admite: exact cei care aduc voturi să nu poată face parte din această echipă! Este normal să fim consultați și să avem drept de decizie politică. La fel de normal este să participăm și la gestionarea bugetului județean, la împărțirea fondurilor, nu doar la colectarea acestora.

Citește și : Alegeri în PNL Alba: LISTA candidaților pentru funcțiile de Prim-vicepreședinte, vicepreședinte și membri în Biroul Politic Județean la rectificarea bugetară

Colegi primari, știu că ați fost îndemnați să vă retrageți, spunându-vi-se că biroul politic nu poate funcționa cu voi. Cât de fair-play este această abordare în competiția internă?

Oare nu ar fi normal ca acest birou să funcționeze tocmai prin primari? Oare nu ar fi normal să fim consultați cu privire la sprijinul pe care îl așteptăm și îl merităm pentru proiectele și nevoile comunităților noastre? Conștiința și rațiunea să ne ghideze atunci când alegem drumul politic, căci legitimarea noastră vine de la oameni, de la cetățenii comunităților noastre. Pentru comunitățile noastre să cerem, cu demnitate, dreptul la decizie!

An școlar 2021-2022: Ce elevi vor putea sta ACASĂ din septembrie, la școala online

Sorin Cîmpeanu nu exclude posibilitatea de a folosi în continuare scenariile, dar spune că acestea vor fi doar o variantă de rezervă. Elevii care vor învăța online sunt cei cu contraindicații certificate medical sau comorbidități, acestea fiind singurele excepții pentru noul an școlar, care va începe pe 13 septembrie.

„Există îngrijorări, dar numitorul comun e dat de dorința de începere a școlii cu prezență fizică din 13 septembrie. Luăm cu toții în considerare evoluții epidemiologice complet atipice. Nu ne dorim aceste evoluții. Facem eforturi ca școlile să fie pregătite din toate perspectivele, rămânând optimiști că vom putea relua școala începâd cu 13 septembrie”, spune Sorin Cîmpeanu după o întâlnire cu reprezentanții Federației Naționale a Asociațiilor Părinților.

Ministrul Educației nu exclude existența scenariilor și utilizarea lor în cazul în care valul al patrulea al pandemiei de Covid se va intensifica în România.

Citește și: Structura ANULUI ȘCOLAR 2021-2022. Când începe școala și când au elevii vacanță

„Ca variantă de rezervă este obligatoriu să le avem pregătite. Dacă vom avea nevoie. Pe de altă parte, am spus că îmi păstrez optimismul. Optimismul este bazat pe ceea ce am anuțat deja: în școli se vor respecta în continuare regulile de protecție sanitară – distanțarea adecvată, reguli de igienă, aerisire spații, purtarea, din păcate, încă obligatorie, a măștii de protecție. (…) În calitate de ministru trebuie să dau dovadă de responsabilitate și să iau în calcul și varianta pe care nu ne-o dorim, de a utiliza aceste scenarii”, adaugă Cîmpeanu.

Cîmpeanu a prezentat și excepțiile de la sistemul de școală cu prezență fizică. Elevii cu contraindicații medicale certificate și comorbidități vor trebui să aibă în continuare acces la învățământul online.

„Acei elevi care au contraindicaţii certificate medical vor trebui să aibă în continuare acces la învăţământul online. Pentru că pandemia nu s-a încheiat şi vor avea în continuare acces acei elevi care au comorbidităţi sau care au contraindicaţii certificate medical”, a afirmat ministrul.

Sursa: digi24.ro