Rămâi conectat
S&D Europarlamentare 2024

Actualitate

Aproape 50 de profesori de istorie din Alba au semnat un MEMORIU pentru Ministerul Educației: „Ajunge! Până aici! Opriți măcelul asupra istoriei”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Corneliu Mureșan - Locale 2024

Acum mai bine de un secol, Nicolae Iorga afirma: „Un popor care nu își cunoaște istoria și eroii, e ca un copil care nu își cunoaște părinții”.

Poate că azi, unii dintre cei care conduc destinele neamului românesc, dacă ar citi o astfel de afirmație, ar zâmbi ușor în colțul gurii. Dar pe noi, cei care „trudim pe tărâmul muzei Clio ” un astfel de zâmbet nu doar că ne-ar jigni profund, dar ne-ar face să ne întrebăm: cum de astfel de oameni ajung în astfel de funcții? Și, din păcate, poate că ar trebui să ne punem astfel de întrebări (pertinente, fără nicio îndoială), având în vedere propunerile de planuri-cadru de învățământ pentru liceu, propuneri lansate în dezbatere publică, de puțină vreme, de Ministerul Educației.

Analizând amintitele planuri-cadru, dincolo de întrebări pertinente se naște tot mai mult o îngrijorare firească privind rolul istoriei atât ca disciplină școlară, cât și ca element de cultură în societatea româneacă.

Pentru că vedem cum acestei științe, esențiale pentru formarea spiritului național și a omului ca cetățean al unei societăți democratice, i se acordă o importanță tot mai redusă.
De altfel, îngrijorarea noastră nu este unică. Ea se înscrie într-un context larg de nemulțumire și, am putea spune chiar, revoltă, a tot mai multor colegi din țară. Totodată, au început să apară voci tot mai critice, începând cu președintele Academiei Române, domnul Ioan-Aurel Pop, voci care prezintă argumente cât se poate de reale asupra faptului că asistăm la o batjocorire ordinară a istoriei și, odată cu ea, a spiritului național românesc.

Atât colegi din mediul preuniversitar, cât și alți colegi din mediul universitar, alături de cercetători, muzeografi, arheologi ș.a.m.d., încep tot mai mult să atragă atenția asupra unor chestiuni care sunt tot mai evidente în ceea ce privește statutul istoriei în sistemul de învățământ românesc. Pentru că istoria este cea care asigură elemente esențială de cultură generală fiecărui cetățean, dar și posibilitatea de a înțelege mai bine societatea în care acesta trăiește.
Și toți cei cărora ne pasă ajungem să spunem în cor: AJUNGE! PÂNĂ AICI! OPRIȚI MĂCELUL ASUPRA ISTORIEI! Și noi avem un țel clar: salvăm ISTORIA, salvăm identitatea națională, ne asumăm trecutul şi ne apărăm viitorul!

Istoria nu este, așa cum în mod voit greșit o prezintă unii, o simplă înșiruire de date care ar trebui memorate în stil robotizat. NU! Ea este un element de cultură viu, este acea „cea mai frumoasă poveste”, prin care un elev sau student, învață, dobândește abilități, își dezvoltă imaginația, împărtășește sentimente pozitive ș.a.m.d. Căci ea, istoria, contribuie la zestrea de cultură a națiunii și înseamnă un complex de informații, de oportunități de orientare în timp, de situații de înțelegere a celui de lângă tine care nu este ca și tine.

Totodată, istoria presupune o viziune de ansamblu atât a individului ca ființă socială, cât și a societății în ansamblul ei, iar o societate deficitară din punct de vedere al cunoașterii istoriei este una în care indivizii sunt mai ușor de manipulat. Și, din păcate, constatăm că, măcelarirea treptată dar sigură a istoriei (mai ales a celei naționale), ne duce într-o astfel de direcție – ajungem să fim mai puțin o națiune, și mai mult un cumul de indivizi fără identitate națională, fără legături trainice între ei și, ca atare, mai ușor de dezbinat și manipulat. Să fie oare acesta dezideratul conducătorilor noștri politici din ultimii ani?!

Și pentru că istoria ne învață speranța și optimismul care se nasc din experiențele anterioare, bune sau rele, proprii sau ale altora, noi sperăm și vrem să credem că nu. Sperăm și vrem să credem că măcar cei care conduc acum destinele învățământului românesc au minimul respect pentru ceea ce înseamnă istoria și identitatea națională. Sperăm și vrem să credem că cei pe care i-am votat cu încrederea că știu ce este mai bine pentru țară vor face ceea ce este necesar să fie făcut: SĂ REPUNĂ ISTORIA ÎN DREPTURILE SALE FIREȘTI LA NIVELUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR!!!

NU este normal, de exemplu, ca inclusiv în documente emise de Ministerul Educației (a se vedea „Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2021-2022”) să nu se amintească de disciplina istorie, dar să se vorbească numai de istoria și tradițiile minorităților naționale care locuiesc în țara noastră. Să fim bine înțeleși: este bine și normal ca Ministerul să se aibă în vedere istoria și tradițiile minorităților naționale, dar nu e normal să nu mai vorbim la nivel oficial de istoria românilor.

Nu mai există așa ceva nici măcar la clasa a XII-a, unde elevii studiază, în mod oficial, o disciplină denumită general „Istorie”. Iar ca deruta intelectuală să fie totală, nici nu se respectă un element esențial în studierea istoriei: pricipiul cronologic al evenimentelor. Este de-a dreptul o altă anomalie nerespectarea acestui pricipiu, iar de multe ori în mintea elevilor este destul de neclar de ce să studieze mai întâi un aspect din epoca modernă și abia mai apoi, altul din evul mediu, pentru ca apoi să treacă direct evenimente din istoria secolului XX ș.a.m.d.

Un alt exemplu – cine are curiozitatea să vadă ce se studiază la disciplina istorie în clasa a XI-a, va constata că s-a reușit să se transforme disciplina istorie într-un fel de disciplină hibrid ce combină elemente de sociologie, religie, politologie etc. Ideea de a împrumuta și a combina nu este neapărat rea, căci transdisciplinaritatea este necesară în învățământ, dar modul de realizare este defectuos, mai ales că, de fapt se face o reluare, pe teme, a istoriei secolului XX, care este abordată și cu un an înainte, în clasa a X-a. Și atunci, se naște întrebarea firească: de ce nu s-au păstrat vechile programe, care presupuneau studierea cronologică (și, deci, ușor de înșeles de către elevi) a istoriei universale de la clasa a IX-a la clasa a XI-a și studierea istoriei românilor în clasa a XII-a? S-au făcut schimbări doar de dragul schimbării sau altul a fost scopul? Totodată, reducerea fără argumente serioase a unor etape din istoria universală și/sau istoria națională, precum și repetarea unor teme sub alte forme, ridică alte semne de întrebare.

Trăim un paradox: nu ne-au distrus istoria și ființa națională secole de stăpâniri străine, dar o pot distruge două – trei decenii de globalizare prost înțeleasă! Oare ajungem să fim patrioți de fațadă doar când ne convine (de exemplu de 1 decembrie sau 24 ianuarie), dar în schimb să asistăm pasivi la distrugerea istoriei ca disciplină de studiu în școală?
Și pentru că este absolut îngrozitor ceea ce urmează pentru disciplina istorie și pentru rolul ei în societatea românească, este absolut necesar să reaprindem idelurile naționale, care doar prin intermediul istoriei le-am dobândit. Este necesar ca istoria trebuie să rămână o materie importantă, studiată în toate liceele, indiferent de profil. Ea, istoria, îl face și pe inginer, și pe arhitect, și pe economist, și pe medic (și exemplele pot continua) la fel de om și de uman ca și pe un istoric sau un filolog. Iar cine nu crede, nu are decât să caute și să descopere că, de exemplu, Ion I. C. Brătianu (considerat de mulți ca fiind cel mai important om politic român din toată istoria noastră națională) deși a fost inginer ca și profesie, a avut istoria ca marea sa pasiune. Oare de ce?!

Vrem să fim bine înțeleși: NU SUNTEM NAȚIONALIȘTI, NU SUNTEM XENOFOBI, NU SUNTEM ȘOVINI. Însă SUNTEM ROMÂNI ȘI NE PASĂ! Atâta vreme cât în venele fiecăruia dintre noi mai curge chiar și o picătură de sânge românesc, NE PASĂ! Și ne pasă pentru că noi (iar nu cei care fac programe și proiecte pe genunchi sau pe colțuri de birouri între două cești de cafea!) suntem responsabili față de elevii pe care-i avem în grijă. Și noi suntem cei care răspundem în fața societății dacă ei cresc spre a fi români sau altceva. Și noi suntem cei care, ca să-l parafrazăm pe Ștefan cel Mare, la dreapta judecată vom da socoteală. Doar că, spre deosebire de domnitorul moldovean, pentru noi, dreapta judecată e și aici, în societatea în care trăim, în ochii elvilor noștri și în ochii părinților lor.

Și vrem să tragem un serios semnal de alarmă asupra faptului că datorită acestui măcel continuu asupra istoriei ca disciplină școlară se va ajunge la un rezultat dezastruos: vom avea tineri pentru care elemente precum patriotismul, identitatea națională, toleranța, valorile culturale, umanismul, spiritul creator vor fi doar niște cuvinte în DEX (sigur, cu condiția ca acei tineri mai întâi să deschidă DEX-ul). Vom avea o națiune (dacă ea se va mai putea numi cu acest termen) atât de dezrădăcinată de pământul pe care-l va locui, încât nu va opune prea mare rezistență atunci când alții vor vrea să i-l ocupe (sigur, prin metode foarte soft și argumentate extrem de politically correct). A fi român și a simți românește nu te face inferior, decât dacă ești needucat și necivilizat. Dar te face net superior dacă ești citit și ști de unde vii și încotro te îndrepți. Mai ales acum, într-o Europă al cărei principiu de bază este „Unitate în diversitate”. Deci, ce vom putea aduce noi, ca români, specific acestei Europe, dacă parte din ființa noastră națională dispare? Și dispare pentru că o noi distrugem (ceea ce este efectiv incredibil!).

Având în vedere cele expuse mai sus, ne alăturăm și noi colegilor din țară și solicităm:
1. Renuțarea la experimentele eșuate și revenirea la studierea istoriei pe baza principiului cronologic al desfășurării evenimentelor, în paralel cu revenirea, în mod oficial, la denumirile de „Istoria Universală” și „Istoria Românilor”, care corespund specificului problematicilor prevăzute de către programele școlare pentru clasele a V-a – a VII-a / a IX-a – a XI-a și, respectiv, a VIII-a / a XII-a;

2. Stabilirea în noul plan-cadru pentru învățământul gimnazial a două ore de istorie săptămânal la toate clasele de gimnaziu;

3. Stabilirea în noul plan-cadru pentru învățământul liceal a minim o oră de istorie săptămânal pentru filiera tehnologică, și minim o oră de istorie săptămânal pentru clasele de școală profesională, indiferent de profil.
Atașăm prezentului document semnăturile celor care îl susțin.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Actualitate

Actualitate

Persoanele fizice pot angaja şi plăti legal personal pentru activităţi casnice: Cum funcționează noul concept de plată cu tichete și cum poate fi accesată platforma

Ziarul Unirea

Publicat

în

Persoanele fizice pot angaja şi plăti legal personal pentru activităţi casnice: Cum funcționează noul concept de plată cu tichete și cum poate fi accesată platforma O noutate pe piaţa muncii a fost anunţată marţi, 23 aprilie, de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Persoanele fizice pot angaja şi plăti legal personal pentru activităţi casnice, iar […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea