Rămâi conectat

Actualitate

Anii de studii superioare pot fi incluşi în stagiul de cotizare pentru pensie, însă cu anumite condiţii. Ce se întâmplă dacă o persoană a terminat mai multe facultăţi

Publicat

în

Perioada de timp în care o persoană urmează studii universitare (licenţă şi/sau doctorat)  poate fi inclusă în stagiul de cotizare necesar pentru obţinerea pensiei. Însă, pentru ca această regulă să fie aplicată, trebuie îndeplinite anumite condiţii. În plus, în funcţie de studiile universitare urmate, perioadele pot fi luate în considerare doar la obţinerea anumitor categorii de pensie.

Anumite perioade necontributive sunt incluse în stagiul de cotizare necesar pentru obţinerea pensiei, conform legislaţiei în vigoare, iar printre acestea se numără şi cele în care asiguratul a urmat cursuri universitare de licenţă şi/sau de doctorat.

„Perioada desfasurarii studiilor universitare de licenta nu este valorificata la stabilirea stagiilor de cotizare in vederea acordarii pensiei anticipate si pensiei anticipate partiale, dar este valorificata in cazul celorlalte categorii de pensie”, a declarat Gabriela Pintea, consilier juridic la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si consultant pe forumul avocatnet.ro.

Elit - Gustul Desăvârșit

Mai exact, categoriile de pensie pentru care se poate lua in considerare, la calcularea stagiului de cotizare, perioada de studii de licenta sunt:

–   pensia pentru limita de varsta;
–   pensia de invaliditate;
–   pensia de urmas.

Totusi, in ceea ce priveste studiile universitare de doctorat, Gabriela Pintea a subliniat ca nu exista o restrictie in acest sens: „Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este valorificata la acordarea tuturor categoriilor de pensie”.

Valorificarea anilor de studii de licenta si/sau a celor de doctorat la obtinerea pensiei prezinta doua avantaje majore, conform specialistului.

„Aceste perioade necontributive reprezinta stagiu asimilat stagiului de cotizare si, prin urmare, se adauga stagiului realizat al asiguratului. Prin adaugarea acestor perioade, asiguratul reuseste sa realizeze stagiul minim si/sau stagiul complet de cotizare mai devreme decat ar fi facut-o fara aceste perioade. Iar perioada desfasurarii studiilor universitare de licenta mareste si cuantumul pensiei, la determinarea punctajului lunar al asiguratului utilizandu-se 25% din castigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective”, a explicat consilierul juridic.

In momentul de fata, varsta standard de pensionare este de 65 de ani, in cazul barbatilor, si de 63 de ani, in cazul femeilor. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar cel complet este de 35 de ani, indiferent de sex.

Ce se întâmplă dacă o persoană a terminat mai multe facultăţi

Persoanele care au urmat studii de licenta la mai multe institutii de invatamant superior pot sa beneficieze de asimilarea unei singure perioade.

„Asiguratii care au absolvit mai multe institutii de învăţământ superior (…) beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere”, prevede Legea nr. 263/2010.

Totusi, aceasta regula nu este valabila si in cazul studiilor de doctorat, dupa cum ne-a spus Gabriela Pintea.

Cu toate acestea, daca o persoana a facut si studii de licenta, si studii de doctorat, ambele perioade pot fi asimilate stagiului de cotizare pentru obtinerea pensiei. „Persoanele care au efectuat atat studii universitare de licenta, cat si studii universitare de doctorat beneficiaza de asimilarea, ca stagii de cotizare, a ambelor perioade de studii”, a punctat consilierul juridic.

Obtinerea diplomei, conditie esentiala pentru a valorifica anii de studii superioare

Includerea anilor de studii universitare in stagiul de cotizare depinde, totusi, de indeplinirea anumitor conditii impuse de lege.

Astfel, pentru studiile de licenta, conditiile sunt ca asiguratul sa le fi urmat la zi, sa le fi absolvit cu diploma de licenta si, in perioada respectiva, sa nu fi obtinut venituri pentru care se datoreaza plata contributiei de asigurari sociale.

De asemenea, de retinut este ca asiguratul nu poate „forta” obtinerea unui stagiu de cotizare mai mare prin repetarea anilor de studii. „De exemplu, daca asiguratul repeta un an universitar si in acest mod absolva facultatea dupa cinci ani in loc de patru, perioada care va fi asimilata stagiului de cotizare si care va fi valorificata la pensie este de patru ani, care reprezinta durata normala a studiilor respective”, a mentionat Gabriela Pintea.

Referitor la studiile de doctorat, singura conditie ce trebuie indeplinita este ca asiguratul sa nu realizeze venituri pentru care trebuie platite contributii de asigurari sociale.

Anii de studii superioare nu sunt inclusi in stagiul de cotizare daca studentii au lucrat in timpul facultatii

Asa cum am mentionat deja, asiguratii beneficiaza de asimilarea anilor de studii universitare numai daca nu realizeaza venituri pentru care este obligatorie plata contributiei de asigurari sociale.

Potrivit Legii nr. 263/2010, persoanele care sunt asigurate obligatoriu in sistemul public de pensii sunt:

I. a) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii voluntari;
b) functionarii publici;
c) cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;
d) persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, din drepturi de autor si drepturi conexe, precum si din contracte/conventii incheiate potrivit Codului civil;

II. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile legii pensiilor, cu cele ale persoanelor prevazute la primul punct;

III. persoanele care beneficiaza de indemnizatia de somaj;

IV. persoanele care realizeaza, in mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de patru ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care se afla in una dintre situatiile urmatoare:
a) administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management;
b) membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice;
d) persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;
e) alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale;

V. cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, care beneficiaza de ajutoare lunare ce se asigura din bugetul de stat, in conditiile legii.

Asadar, daca o persoana s-a aflat intr-una dintre aceste situatii pe durata studiilor universitare, perioada respectivă nu poate fi inclusa in stagiul de cotizare pentru pensie.

Atentie! Perioada studiilor de masterat nu este valorificata, in prezent, la calcularea stagiului de cotizare pentru obtinerea vreunei pensii.

sursa: avocatnet.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Publicat

în

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Ministrul Sănătății, Alexandru Radila, susține că virusul variola maimuței nu poate fi considerat, un pericol, deocamdată și nici nu se pune problema să vorbim despre o pandemie.

„Nici vorbă de pandemie. Este exclus așa ceva. Rata de reproducere a acestei infecţii este mult sub 1, este 0,3. Ştiți bine că pentru infecția cu noul coronavirus am plecat de la 3 și am ajuns pe la 10 sau chiar peste rată de reproducere.

Deci riscul de infecție este mic și nu se transmite decât prin contact direct, prelungit, cu o persoană infectată.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele 90 de cazuri care au fost înregistrate în Europa au fost oarecum grupate în majoritatea lor, în sensul că se poate stabili calea de transmitere în cadrul acelor grupuri”, a spus Alexandru Rafila, duminică, la Antena 3.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

Publicat

în

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

„Mulți dintre colegii noștri uită că nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației, disponibilă în momentul actual în zeci, sute, mii de surse de informare la care avem acces instantaneu, ci trebuie să ne axăm pe competențe”, a declarat ministrul Educației în cadrul unei conferințe despre testarea standardizată, organizată de educatieprivată.ro.

Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.

Sorin Cîmpeanu a precizat că „nu este suficientă nota”: „Noi am fost obișnuiți în școală să evaluăm cunoștințele, să evaluăm conținutul. Conținutul poate fi foarte ușor apreciat printr-o notă de la 1 la 10. Știu, sunt profesor de peste 30 de ani, pot să fac acest lucru extrem de ușor, să apreciez ceea ce am predat, la nivel de cunoștințe, cu note de la 1 la 10.”

Elit - Gustul Desăvârșit

Acesta e explicat de ce este important ca profesorii să măsoare competențele elevilor: „Competențele conțin în egală măsură cunoștințe, rămân importante, dar alături de cunoștințe avem abilități și avem atitudini. Aceste două componente nu mai pot fi evaluate la fel de ușor numeric, prin note de la 1 la 10, nici abilitățile și cu atât mai puțin atitudinile.”

„Pentru a înțelege, dacă îmi permiteți să dau un exemplu foarte simplu: cunoștințe – învățăm să scriem, știm să scriem, știm să citim – foarte bine, cunoaștem aceste lucruri. Abilitatea este de a înțelege un text, pe asta se bazează și testele PISA atunci când definesc alfabetismul funcțional sau analfabetismul funcțional. Mai apoi, e vorba de atitudine, ne place să citim, ne place lectura, sau ca să dau un alt exemplu, poate mai ușor de înțeles. Avem noțiuni despre un proces electoral, știm, cunoaștem sistemul, avem aceste cunoștințe, dar mai apoi trebuie să înțelegem să citim corect, să înțelegem o platformă, să facem diferențele, să avem o gândire critică. Asta este o abilitate. Mai apoi, ca atitudine, mergem la vot chiar dacă plouă. Asta este o atitudine pe care o apreciem. Dacă dumneavoastră credeți că se pot aprecia prin note de la 1 la 10 aceste atitudini, eu cred că nu pot fi. Și atunci de asta este nevoie de evaluarea competențelor, este nevoie de aceste rapoarte narative, descriptive (…)”, a menționat ministrul Educației.

Ministrul Cîmpeanu a subliniat că programul de educație remedială a mers „foarte prost”:„Foarte prost a mers programul de educație remedială. A fost mai degrabă, mă abțin de la calificative. Acum, având evaluări standardizate, avem o șansă în plus să meargă mai bine și această componentă de educație remedială, pentru că avem un instrument de diagnostic.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Publicat

în

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Cu podgorii întinerite, România face tot mai mult vin. Anul trecut, producția a crescut cu 16 la sută, în vreme ce în țări cu tradiție, precum Franța și Spania, a scăzut.

Și nu doar plantațiile de viță de vie se schimbă, ci și cramele. O parte din profit este investit în amenajarea lor ca să fie vizitate.

Fost profesor de muzică, Marcel Pașcu este unul dintre proprietarii unei crame din județul Prahova și a viilor care o înconjoară. Când a cumpărat domeniul, vița era veche, așa că a înlocuit-o. A plantat butași din soiuri precum Chardonnay, Sauvignon Blanc sau Fetească Neagră, iar investiția a fost acoperită în proporție de 70% cu bani de la stat și de la Uniunea Europeană, 15 mii de euro pentru fiecare hectar.

Elit - Gustul Desăvârșit

Marcel Pașcu, proprietar cramă: „Dacă erau numai din bani proprii puțin probabil să fi reușit să replantez 25 de ha, a fost de mare ajutor. Pentru toată viticultura românească.”

Odată întinerite podgoriile, s-au dezvoltat și cramele. În ultimii cinci ani, cei care au domenii viticole au cheltuit 20 de milioane de euro ca să le transforme.

De pildă, la Tohani, o cramă boutique deschisă recent atrage turiștii cu peisajul spectaculos, pe lângă vinurile alese. Degustările se fac în via dispusă în formă de amfiteatru, la 400 de metri înălțime. Tot aici, oamenii se pot plimba printre butucii de viță, pe jos ori cu bicicleta.

Roxana Ana, reprezentant cramă: „Activitățile oeno turistice pe care le desfășurăm sunt în marea lor majoritate organizate în aer liber. Pachetele noastre de degustare încep de la 70 de lei și se pot duce până la 200 de lei.”

Și pentru că numărul celor care nu s-ar mai da duși din vie e tot mai mare, o altă cramă din zonă și-a mărit spațiul de cazare cu 14 camere. Aici, vinul păstrat în amfore este folosit și la gătit. Friptura de vițel, de exemplu, stă la fiert înainte, în cinci litri de fetească neagră.

Cornel Dicu, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă: „Am reușit cu această sumă de aproximativ 45 de milioane de euro acordată în fiecare an viticulturii din România să începem în ritm alert. Refacerea podgoriilor, a tuturor centrelor viticole.”

Iar anul trecut, România a urcat în clasamentul producătorilor de vin din Europa, cu o poziție, pe locul șase. Doar că vinul românesc nu ajunge foarte departe.

Vasile Ghibu, somelier: „Calitatea a crescut foarte mult, extraordinar, cred că putem sta la masa cu marile vinuri ale lumii. Cu exportul stăm cam prost.”

Alta este situația când vine vorba de consum. Suntem pe locul 13 în lume, cu un volum de 24,6 litri de vin pe cap de locuitor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare