Calendarul de implementare pentru BULETINUL cu CIP, obligatoriu din 2031. De la proiect pilot la accesibilitate în toată țara

În contextul în care luni a început emiterea de cărți electronice de identitate în județul Cluj, în cadrul unui proiect-pilot desfășurat pe o perioadă de șase luni de Ministerul Afacerilor Interne, vă prezentăm în continuare calendarul buletinului electronic sau, mai exact, tot ce știm până acum despre cum urmează să fie implementat, treptat, în toată țara. După cele șase luni de testare la Cluj, cel mai probabil că, la finele anului viitor, buletinele electronice vor fi accesibile tuturor, urmând ca acestea să devină obligatorii din 2031, potrivit regulamentului Uniunii Europene (UE) care le-a și impus.

Întrucât trebuia respectat termenul-limită pentru emiterea cărților de identitate electronice, care era, potrivit Regulamentului (UE) 2019/1157, 2 august 2021, autoritățile au demarat un proiect-pilot, desfășurat, pentru moment, doar în județul Cluj, în cadrul căruia cetățenii din acest județ pot solicita deja cărți electronice de identitate.

Cum se desfășoară proiectul-pilot

Acest proiect-pilot este destinat, potrivit declarațiilor făcute luni de Cătălin Giulescu, chestor în cadrul Direcției pentru Evidența Persoanelor, pentru digi24.ro, în primă instanță, persoanelor peste 18 ani din Cluj.

Mai departe, potrivit declarațiilor lui Cătălin Giulescu, “peste două luni ne vom adresa și pentru grupa de vârstă 14-18 ani și, peste alte două luni, grupei de vârstă 0-14 ani.”

Așadar, dacă, în acest moment, în județul Cluj pot solicita noile cărți electronice de identitate doar cei cu vârsta de peste 18 ani, din luna octombrie se va începe emiterea acestor buletine și pentru cei cu vârsta între 14 și 18 ani din acest județ, urmând ca, din decembrie 2021, să poată fi emise astfel de cărți de identitate și pentru cei cu vârsta de până în 14 ani.

Citește și: Noul buletin cu CIP: Ce trebuie să cunoască cei care optează pentru noua carte electronică și cât costă

În ceea ce privește momentul de la care se va putea solicita noul buletin electronic la București, Cătălin Giulescu a declarat că acest lucru va fi posibil, cel mai probabil, “peste 12 luni, datorită faptului că trebuie să testăm toate scenariile de utilizare ale cardului, modalitatea în care răspundem solicitărilor cetățenilor, urmând ca, după 6 luni de testare tehnică, să stabilim modalitatea în care vom generaliza la nivelul întregii țări.”

Citește și : Cărți de identitate noi pentru români: Va putea fi emis buletin și copiilor sub 14 ani, iar cei care nu vor cip pot să refuze

Prin urmare, în cadrul acest proiect-pilot din județul Cluj se va face testarea tehnică pe parcursul celor șase luni, conform calendarului amintit mai sus, urmând ca, ulterior, cel mai târziu din decembrie 2022 să se implementeze la nivelul întregii țări.

De asemenea, potrivit declarațiilor chestorului din cadrul Direcției pentru Evidența Persoanelor, vor avea prioritate cei care au documentele expirate, “dar actuala legislație prevede posibilitatea titularilor de a cere oricând preschimbarea vechiului document de identitate, potrivit ultimului standard.”

Prin urmare, după ce sistemul va fi implementat la nivelul fiecărui județ, oricine va dori își va putea face buletin electronic.

Trecerea la buletinele electronice, obligatorie din 2031

De asemenea, perioada de tranziție este, potrivit regulamentului UE, de 10 ani, ceea ce înseamnă că, din anul 2031, toată lumea va fi obligată să treacă la noul format.

Cartea electronică de identitate va putea fi folosită atât în interacțiunile cu autoritățile sau instituțiile din țara noastră, cât și cu cele din străinătate. Adică, aceste documente vor putea fi folosite, precum actele de identitate simple din prezent, și pentru a călători în spațiul comunitar.

sursa: avocatnet.ro

Guvernul vrea să taie 2,7 miliarde de lei din bugetul pentru pensii. Alte ministere şi servicii primesc bani în plus la rectificarea bugetară

Guvernul a suplimentat cu doar 9 miliarde de lei, faţă de cele 38 de miliarde de lei cerute, alocările bugetare pentru principalele instituţii ale statului, majoritatea dintre acestea fiind echilibrate, cu câteva excepţii, precum Ministerul Muncii căruia i s-a diminuat bugetul de 2,7 miliarde de lei, potrivit unui draft al rectificării bugetare analizat de „Adevărul”.

Potrivit draftului rectificării bugetare, cel mai mare minus priveşte bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, instituţie care gestionează instituţiile ce fac plăţi pentru pensii, alocaţii de stat pentru copii şi ajutoarele sociale, căruia i-a fost diminuat bugetul pe acest an cu suma de 2,781 miliarde de lei, de la 53,805 miliarde de lei la 51,024 miliarde de lei.

Documentul mai indică doar două instituţii cărora le-au fost tăiate bugetele, dar cu sume mult mai mici: 10 milioane de lei din bugetul Curţii de Conturi, de la 406,35 milioane lei la 396,35 milioane de lei şi bugetul Senatului României, cu un minus de aproape 4 milioane de lei, de la 236 milioane de lei la 232 milioane de lei.

De partea cealaltă, cele mai mari alocări suplimentare au fost acordate Ministerului Sănătăţii, cu un plus de 3,52 miliarde de lei până la suma de 21,26 de miliarde de lei (lucru absolut de înţeles dat fiind iminenta apariţie a valului 4 al pandemiei, după cum au declarat pentru „Adevărul” surse politice).

Ministerului de Finanţe – Acţiuni Generale, cu un plus de 3,002 miliarde de lei, până la suma de 38,096 miliarde de lei şi Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice cu un plus de 1,844 miliarde de lei până la suma de 9,231 miliarde de lei.

Ministerul de Finanţe beneficiază şi de o altă suplimentare de fonduri de 186,85 milioane de lei. Alocări suplimentare cuprinse între 500 de milioane de lei şi un miliard de lei au primit Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – 760,7 milioane de lei în plus; Ministerul Energiei – 65-,6 milioane de lei şi Ministerul Apelor şi Pădurilor – 533,86 milioane de lei.

O altă mare surpriză a rectificării bugetare, potrivit draftului aflat în posesia „Adevărul”, este Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii căruia i s-a suplimentat bugetul cu numai 322,66 milioane de lei până la suma de 14,59 milioane de lei.

Învăţământul 210 milioane în plus, SRI 117 milioane de lei

Ministerul Educaţiei a primit 210 milioane de lei în plus, cel al Agriculturii 150 de milioane de lei, Serviciul Român de Informaţii 116,9 milioane de lei, iar Serviciul de Informaţii Externe 17,25 milioane de lei. Bugetul Administraţiei Prezidenţiale a fost suplimentat cu 12,47 milioane de lei, cel al Secretariatului General al Guvernului cu 70 de milioane de lei, cel al Ministerului Justiţiei cu 13 milioane de lei, iar al Ministerului de Interne cu 10 milioane de lei.

Bugetele care rămân neschimbate la rectificarea bugetară sunt ale: Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Naţional al Audiovizualului, Avocatului Poporului, Consiliului Concurenţei, Cuţrii Constituţionale, Camerei Deputaţilor, SPP, CSM, Consiliului Economic şi Social, Societăţii Române de Televiziune,Institutului Cultural Român, Inspecţiei Judiciare şi Ministerului Cercetării şi Inovării.

Florin Cîţu: Ministerele au cerut 38 de miliarde de lei

Premierul Florin Cîţu a precizat recent că ministerele au cerut în total 38 de miliarde de lei, adică 4% din PIB şi că alocările vor fi făcute în funcţie de execuţia bugetară. „În funcţie de execuţia bugetară, vedem dacă este nevoie să modificăm ceva la alocarea resurelor în buget, pentru a menţine deficitul bugetar la ţinta de 7.16%. Acesta este singurul rol al rectificării bugetare”, a spus Câţu precizând că în trimiestrul doi cheltuielile bugetare au fost sub nivelul programat în cazul majorităţii titlurilor de cheltuieli şi în special în cazul cheltuielilor de capital şi a celor cu proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile.

„Este foarte clar că nu există elemente care să ducă la creşterea deficitului bugetar, iar resursele alocate în buget, la începutul anului, sunt suficiente, având în vedere ritmul cheltielilor lunare din prima jumătate a anului. Bineînţeles, există şi elemente noi pe care trebuie să le luam în calcul la această rectifcare. Asa că bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, dar în limita deficitului bugetar asumat, de 7.16% (sau mai mic)”, a declarat Florin Cîţu.

Ministerul Transporturilor ceruse 2,9 miliarde de lei la rectificarea bugetară, iar cel al Agriculturii peste 2 miliarde. Şi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a solicitat Ministerului Finanţelor să aloce fonduri suplimentare la rectificarea bugetară, pentru a finanţa anul acesta, în plus faţă de anul trecut, un număr de peste 6.000 de rezidenţi în învăţământul superior medical.

sursa:adevarul.ro

Într-o postare publicată în mediul online, primarul municipiului Sebeș, Dorin Nistor, l-a atacat cu „mantă” pe Ion Dumitrel, în mijlocul alegerilor interne ale PNL.

LIBERALISMUL ÎNSEMNĂ REDUCEREA LA TĂCERE A PRIMARILOR ȘI ÎNDEPĂRTAREA LOR DE FUNCȚIILE POLITICE? ACESTA SĂ FIE VIITORUL PNL ALBA?

Mircea Hava vine cu propunerea onestă a unei conduceri de partid, la PNL Alba, compusă din cei care aduc voturi: primarii. Astfel, discuțiile politice privitoare la strategia de dezvoltare județeană, la investițiile din întreg județul Alba ar avea ca suport reprezentanții direcți ai comunităților locale, cei care răspund privind în ochii oamenilor, cei care le cunosc nevoile și care trebuie să găsească cele mai potrivite soluții.

Ce simplu este să împarți un buget județean fără o consultare cu cei care își pun obrazul în fața alegătorilor! Mulți politicieni ajung în diferite funcții pe seama voturilor celor aleși direct de oameni. Bine ar fi să nu uite această realitate!

PNL Alba este o echipă clădită, an după an, de un lider. Transparent și puternic. Cu un discurs limpede și cu privire demnă în fața oricărui guvern, cu uși deschise pentru județul Alba, acolo unde a fost nevoie.
Organizația județeană se poate baza în continuare pe întreaga echipă care a obținut rezultate notabile în Ardeal. Un singur lucru nu pot eu admite: exact cei care aduc voturi să nu poată face parte din această echipă! Este normal să fim consultați și să avem drept de decizie politică. La fel de normal este să participăm și la gestionarea bugetului județean, la împărțirea fondurilor, nu doar la colectarea acestora.

Citește și : Alegeri în PNL Alba: LISTA candidaților pentru funcțiile de Prim-vicepreședinte, vicepreședinte și membri în Biroul Politic Județean la rectificarea bugetară

Colegi primari, știu că ați fost îndemnați să vă retrageți, spunându-vi-se că biroul politic nu poate funcționa cu voi. Cât de fair-play este această abordare în competiția internă?

Oare nu ar fi normal ca acest birou să funcționeze tocmai prin primari? Oare nu ar fi normal să fim consultați cu privire la sprijinul pe care îl așteptăm și îl merităm pentru proiectele și nevoile comunităților noastre? Conștiința și rațiunea să ne ghideze atunci când alegem drumul politic, căci legitimarea noastră vine de la oameni, de la cetățenii comunităților noastre. Pentru comunitățile noastre să cerem, cu demnitate, dreptul la decizie!