FOTO| Revedere emoționantă după 30 de ani: Cum și-a regăsit un tânăr originar din Alba fratele abandonat, cu ajutorul polițiștilor

Poveste demnă de un scenariu de film la o secție de poliție din Gorj. Doi frați, separați după divorțul părinților în 1992, s-au regăsit după 30 de ani. Unul dintre cei doi fraţi, Robert, stabilit acum peste hotare, a plecat cu tatăl în Alba Iulia, iar Eduard a rămas la mamă, în Târgu Jiu și de atunci fraţii nu s-au mai văzut.

„1 iulie a.c., ora 15:08, Robert H., cetăţean român cu domiciliul în străinătate, a transmis un e-mail pe adresa Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj.

Deși ne aflam un fața unui text scris, simțeam strigătul de durere al bărbatului: „Aş dori, dacă se poate, să îmi găsesc fratele… părinţii noştri s-au despărţit şi, undeva prin anul 1992-1993, fratele meu a fost abandonat. Avea vârsta de 2-3 ani şi îl chema Eduard E.H.…Din câte am aflat, la data respectivă, a fost abandonat la o secţie de poliţie…”.

Cum aspectele sesizate făceau referire la o posibilă dispariţie a unui „minor”, petiţia a fost transmisă Serviciul de Investigaţii Criminale, Compartimentul Urmăriri, spre competentă soluționare. Iniţial, verificările păreau a fi uşor de realizat, având nume, prenume şi CNP. Realitatea? A fost alta… În bazele de date, Eduard figura „necunoscut la adresă”. Trebuia să obţinem mai multe date. Aşa că, l-am sunat pe Robert.

„- Vă salut! De la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj vă sunăm, ați făcut o sesizare la noi, pentru a vă găsi fratele dispărut. Ce s-a întâmplat mai exact?”
Pentru câteva secunde, nu se aude nimic… apoi Robert răspunde entuziasmat:
„- Vă mulţumesc că m-aţi sunat, chiar nu mă gândeam, ce bucurie, sper să fie cu noroc. Eu sunt în Anglia şi am supărarea asta, nu mai ştiu nimic de fratele meu, de 30 de ani, mai exact din anul 1992, când eu aveam 4 ani, iar părinţii noştri s-au despărţit. El a rămas la mamă, în Târgu-Jiu, iar eu la tatăl meu, în judeţul Alba şi în tot acest timp nu am mai reuşit să luăm legătura cu el, parcă a intrat în pământ.
– De ce spuneți asta?
– Păi, dacă noi, de 30 de ani, nu ştim nimic de el…doar ce am vorbit cu o mătuşă, sora mamei, care spunea că Eduard a fost abandonat de bunică, la o secţie de poliţie în Târgu-Jiu, dar chiar şi aşa, părea mereu confuză şi evita răspunsurile.
(…)povestea asta cu abandonatul la poliţie… nu pare plauzibilă.”

Discuţia a mai continuat, dar informaţiile esenţiale erau notate. Prioritar era să găsim mătuşa, apoi bunica şi credeam noi, că după audieri, vom găsi „copilul”. Nu a fost aşa…

După ce am identificat-o pe mătușă, undeva prin judeţul Arad, aceasta ne-a declarat că nu ştie nimic de Eduard, că are doar câteva amintiri neclare cu el, de prin anul 1992, dar menţionează că şi ea era mică, avea 7-8 ani şi nu îşi aminteşte mai nimic.

Spunea că acest subiect nu a fost discutat niciodată în familie, iar sora şi mama ei nu au mai amintit de Eduard niciodată.
Ne-a declarat că a fost căutată de Robert, că a discutat telefonic cu acesta, dar singurul lucru pe care i l-a spus despre Eduard era că, cel mai probabil, ar fi fost abandonat.

Am continuat „firul” poveștii și ne-am oprit la bunică. O doamnă de 74 ani, ultima persoană în viaţă din familie (soţul şi alte două fiice ale acesteia erau decedate). La birou, se discuta…„interesant caz”… Aveam speranţa că bunica ne va lămuri. Am chemat-o la sediu. Răspunsuri? „Grele”…

În orice conversație, un om rămas singur trebuie ajutat să depășească momentele sensibile.
Prin urmare, după depășirea lor, am primit un răspuns: „-…păi de unde să ştiu eu, ce ştiu eu ce a făcut mama sa cu el…după ce a divorţat, când a venit la Târgu-Jiu, era fără copil…de ce mă întrebaţi pe mine?” Devenise agitată…

Nu ne aşteptam să primim acest răspuns şi din ce spunea, „copilul” era, teoretic, în Alba, la tatăl petentului.
Dar cum să fie acolo… ?!Cu toate astea, trebuia să vorbim și cu tatăl. L-am sunat pe Robert și am cerut numărul de telefon.

„- Bună ziua, de la poliţie…” şi i-am spus toată povestea.
„- Mă aşteptam să mă sunaţi, mi-a spus Robert că a făcut o sesizare la dumneavoastră, dar nu ştiu dacă ne puteţi ajuta. Copilul a plecat cu mama în anul 1992, la Târgu-Jiu, când avea 2 ani şi de atunci nu mai ştiu nimic de el. Am venit în repetate rânduri la Târgu-Jiu să-l văd, dar fosta soţie îmi spunea că băieţelul nu vrea să mă vadă. Nici la divorţ nu l-am văzut şi din câte am auzit, ar fi fost abandonat.
– Cum vi-l amintiţi pe Eduard?
– Era şaten, ochii căprui şi avea la tâmplă, pe una din mâini şi picior, cicatrice de la o ardere/opărire, a căzut pe un calorifer încins. (…) mai mult nu ştiu, dar vă mulţumesc foarte mult că vă implicaţi, mai ales pentru Robert, care trăieşte de mic cu gândul la fratele lui şi visează mereu că se întâlneşte cu el.” Lucrurile se complicau, erau numai contradicţii, iar „copilul” nu era de găsit.

Am schimbat „planul” şi am continuat verificările la instituții specializate în protecția copilului, pentru a verifica dacă acesta a fost instituţionalizat sau dacă a beneficiat de alocaţie de stat. Bineînţeles, răspunsurile primite au fost negative.

Când toate variantele păreau epuizate, am hotărât să reaudiem bunica. În povestea ei, existau lucruri care nu se „legau”.

După lungi discuţii, a făcut o pauză, a cerut un pahar cu apă şi, cu capul plecat, ne-a spus: „- Am luat decizia împreună cu fiica mea…şi l-am abandonat pe Eduard, în anul 1992, la o secţie de poliţie din Târgu-Jiu, întrucât nu aveam posibilităţi financiare să-l creştem şi fiica era divorţată.

Dar, pentru a i se pierde urma, am declarat la poliţie că ne aflam în Gara Târgu-Jiu şi am găsit acel copil pe peronul gării, că nu ştim cum se numește, câţi ani are sau al cui ar putea fi.

Nu m-am mai interesat niciodată de Eduard şi nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu el. Îmi pare rău…” Din păcate, acum, povestea era credibilă…

Am revenit cu solicitări la instituțiile abilitate, încercând să aflăm detalii despre un copil, fără identitate, care, în anul 1992, ar fi ajuns într-un centru specializat.

Căutam „acul în carul cu fân”, având în vedere că evidenţele copiilor abandonaţi pentru anii 1992-1993 se aflau la fostele „Leagăne de copii”.

Am stabilit drept criterii de căutare, un băiat de 2-3 ani, şaten, ochi căprui, cu cicatrice în zona feţei, pe mână şi picior, care să fi fost abandonat în Gara din Târgu-Jiu. Suntem convinși că volumul de muncă al personalului care a primit solicitarea noastră a fost colosal. Aşteptam și chiar epuizasem toate verificările…

Într-una din zilele călduroase de august, a venit telefonul. Era reprezentantul uneia dintre instituții. Ne-a spus că s-ar putea să avem o urmă cu acest „copil”, numai că situaţia este puţin cam complicată, în sensul că, în perioada respectivă, au fost internaţi în centru, cu identităţi necunoscute, doi copii, ambii abandonaţi în Gara Târgu-Jiu, cu vârsta de aproximativ 3 ani, cărora le-ar fi fost atribuite noi identităţi şi ar fi fost reintegraţi în alte familii.

În dosarul unuia din copii, a fost găsit inclusiv procesul-verbal, încheiat în anul 1992, de poliţistul care a preluat copilul, proces-verbal în care acesta îi atribuie copilului prenumele Victor.

Ne-am gândit că poate poliţistul îşi mai aminteşte de acest copil, dar, din păcate, colegul nostru decedase.

Având datele celor doi „copii”, am început verificările, stabilind că unul se află la Timişoara şi altul la Târgu-Jiu.
După ce am exclus varianta cu Timişoara, a rămas să continuăm verificările cu privire la Ionel, băiatul din Târgu-Jiu şi după ce l-am întâlnit, văzând că şi acum, după 30 de ani, prezintă cicatrice la tâmplă, pe mâna stângă şi piciorul stâng, am realizat că povestea ajunsese la final. Ştia că a fost abandonat în Gara Târgu-Jiu şi trăia şi el cu gândul la familia lui.

L-am informat de demersul făcut de Robert şi, când a auzit că are un frate, s-a emoționat și ne-a întrebat imediat:
– Unde este? Pot să mă întâlnesc cu el?

A fost un moment intens, în care cu greu ne stăpâneam emoţiile, dar toate informațiile solicitate de Ionel puteau fi diseminate către acesta doar după ce parcurgeam toţi paşii care asigurau protecţia datelor cu caracter personal.
Aşa că, după ce am avut acordul ambelor părţi, le-am promis să le facilităm întâlnirea.

Astăzi, 16 august 2022, Robert a ajuns în România, la Târgu-Jiu, însoţit de tatăl său. Nerăbdător să se întâlnească cu Eduard? PUȚIN spus! Am fost nerăbdători și noi…

Și… am fost acolo…unde am „văzut”magia reîntâlnirii.O poveste „desprinsă”, parcă, dintr-un film… cu un final… cât se poate de fericit.

Ne bucurăm pentru Robert și Eduard și suntem mândri de implicarea colegilor noștri din cadrul Biroului Urmăriri al Serviciului de Investigații Criminale din Gorj”, au transmis reprezentanții Poliției Române.

SUBIECTE și BAREME la Limba și Literatura Română, la Bacalaureat 2022, sesiunea de toamnă

Marți, 16 august, este programată proba scrisă la Limba și Literatura Română, în cadrul examenului de Bacalaureat 2021, sesiunea de toamnă, pentru absolvenții de liceu.

Vezi AICI varianta pentru profilul UMAN

Vezi AICI baremul pentru profilul UMAN

Vezi AICI varianta pentru profilul REAL

Vezi AICI baremul pentru profilul REAL

Pentru examenul de BAC 2022 se aplică prevederile Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de Bacalaureat – 2011, conform Ministerului Educației.

Timpul destinat pentru elaborarea unei lucrări scrise este de 3 ore, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.

La probele scrise, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor folosesc numai creion negru. La disciplinele “Matematică” și “Geografie”, elevii pot să utilizeze instrumente de desen, după cum este menționat în metodologie.

Le este interzis candidaţilor la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea, potrivit ordinului de ministru 5.151/2021. Ei au obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.

De asemenea, se interzice candidaţilor să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, potrivit ordinului 5151/2021.

Nu este permisă folosirea, în timpul probelor scrise, a mijloacelor de calcul. Se folosește numai hârtia distribuită candidaților de către asistenți.

Cei care încalcă regulile de mai sus vor fi eliminați din examen și nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat, fără a se lua în calcul sesiunea specială, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu.

După ce s-au terminat cele 3 ore, elevii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depășirea timpului stabilit. Trei candidați rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

Cei care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim pot părăsi sala de examen fără a primi subiectele. Candidații primesc subiectele numai dacă părăsesc sala după expirarea timpului maxim destinat desfășurării probelor scrise.

Cum corectez o greșeală

Elevii care doresc să corecteze o greșeală taie fiecare rând din pasajul greșit cu o linie orizontală, conform metodologiei. În cazul în care unii candidați, din diferite motive, doresc să-și transcrie lucrarea, fără să depășească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către asistenți în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite inițial se anulează pe loc de către asistenți, menționându-se pe ele “Anulat”, se semnează de către asistenți și se păstrează în condițiile stabilite pentru lucrările scrise.

Subiectele pe care le-au avut de rezolvat elevii în prima sesiune a examenului de bacalaureat 2022 pot fi consultate aici.

Calendarul Bacalaureatului de toamnă 2022

• 18 – 25 iulie 2022: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
• 16 august 2022: Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
• 17 august 2022: Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
• 18 august 2022: Proba la alegere a profilului și specializării —– proba E.d) — proba scrisă
• 19 august 2022: Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
• 22 – 23 august 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
• 24 august 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
• 25 august 2022: Evaluarea competențelor digitale — proba D
• 26 și 29 august 2022: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
• 31 august 2022: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 18:00)
• 1 – 2 septembrie 2022: Rezolvarea contestațiilor
• 3 septembrie 2022: Afișarea rezultatelor finale

Avertizare imediată COD PORTOCALIU de FURTUNI în Alba: Ploi torențiale și descărcări electrice, până la ora 15:00. Zonele vizate

Meteorologii au emis o avertizare imediată de Cod PORTOCALIU în mai multe localități județul Alba, marți, 16 august, până la ora 15:00.

Zonele vizate din județul Alba sunt Alba Iulia, Daia Română, Șpring, Sântimbru, Ciugud, Berghin, Roșia de Secaș, Ohaba, Doștat.

Se vor semnala averse torențiale ce vor cumula 35….40 l/mp, frecvente descărcări electrice.