Alegeri parlamentare 2016: TOT ce trebuie să știți despre scrutinul de duminică, 11 decembrie. VIDEO-tutorial realizat de MAI, privind desfășurarea procesului de votare

Duminică, 11 decembrie 2016, românii își vor alege parlamentarii care îi vor reprezenta în următorii patru ani. Scrutinul marchează mai multe premiere. Se revine de la votul uninominal la votul pe liste de partid, ceea ce face ca numărul parlamentarilor să fie redus cu peste 100 de aleși, de la 588 la doar 466 de aleși. În plus, românii din afara țării au posibilitatea de a vota prin corespondență.

Votul începe, duminică, la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00 când preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de vot. Persoanelor care la acea oră se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot. Tot atunci, urna specială, folosită pentru persoanele care nu se pot deplasa la secție, trebuie să ajungă în secția de vot.

Alegerile parlamentare îi vor costa pe români peste 227 de milioane de lei. Suma totală alocată de Guvern este prevăzută, pe categorii de cheltuieli, în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS), Institutului Naţional de Statistică (INS).

Pentru organizarea alegerilor parlamentare s-au constituit circumscripţii electorale în toate cele 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Astfel, numărul total al circumscripţiilor electorale este 43.

În județul Alba sunt 440 de secții de votare.

*VIDEO-tutorial realizat de MAI, privind desfășurarea procesului de votare

*Peste 6.000 de candidați vor să ajungă parlamentari

În noul Legislativ vor fi 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor, şi 134 de senatori. Românii din diaspora vor fi reprezentaţi de 4 deputaţi şi 2 senatori. Norma de reprezentare este, potrivit legii, de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori, iar pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să treacă de pragul electoral de 5 procente.

În cursa electorală pentru scrutinul din 11 decembrie s-au înscris în total, potrivit Biroului Electoral Central, 4.251 de candidați pentru Camera Deputaților și 2.226 pentru Senat.

Alegeri parlamentare 2016 România.18.297.431 români sunt așteptați la vot; 8.889 de cereri de vot prin corepondență, în diaspora

Numărul total de alegători români cu domiciliul sau reședința în țară, valabil la data de 8 noiembrie, este de 18.297.431.Cu toate acestea, la precedentele alegeri parlamentare, cele din 2012, s-au prezentat la urne doar 7,7 milioane de români.

În diaspora a început deja votul pentru alegerile parlamentare 2016. S-au înregistrat 8.889 de cereri de vot prin corespondență ale cetățenilor români din străinătate. Cetățenii români cu reședința sau domiciliul în străinătate, care s-au înscris în Registrul electoral, au primit în această perioadă buletinele de vot prin Poșta Română. Plicurile cu voturile prin corespondență se vor centraliza la Biroul Electoral de Circumscripție 43, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

*Cine poate vota, la alegerile parlamentare 2016?

Potrivit legii, cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mint, persoanele puse sub interdicţie și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Se poate vota cu următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscrişi în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei. Aceștia trebuie să aibă la ei unul dintre următoarele documente: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

*Unde se votează?

La scrutinul de duminică se va vota doar în județul în care avem domiciliul. Dacă alegătorul nu se află în localitatea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota în orice secție de votare din același județ. În cazul Bucurestiului, se va vota doar în sectorul unde se află adresa din cartea de identitate.

*Elevii și studenții vor avea transportul gratuit pe calea ferată, de alegeri

Guvernul s-a gândit și la tinerii care doresc să voteze și nu se află în localitățile de domiciliul. Pentru a veni în sprijinul studenților și a elevilor care doresc să își exprime votul, s-a dat o Ordonanță de Urgență, prin care aceste persoane să beneficieze de transport gratuit pe calea ferată, din localităţile în care studiază în cele de domiciliu şi retur, în perioada 8-12 decembrie. Călătoria gratuită pe calea ferată se va acorda dus-întors, de la localitatea în care studiază la localitatea de domiciliu, cu tren regio şi interregio, clasa a II-a.

Biletul de călătorie se eliberează la casele de bilete ale staţiilor de cale ferată şi agenţiilor de voiaj, pe baza actului de identitate şi a carnetului de elev/student. Este obligatorie procurarea biletului dus-întors. Pe biletul de călătorie se vor menţiona numele şi prenumele beneficiarului, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, calitatea elev/student.

*Măsuri de prevenire a fraudelor electorale: numărarea voturilor se va filma

Pe lângă sistemul informatic de monitorizare a scrutinului, implementat de Autoritatea Electorală Permanentă încă de la alegerile locale din luna iunie, și care prevede scanarea cărții de identitate, înainte de votare, pentru a preveni votul multiplu, Guvernul a venit la alegerile parlamentare cu o nouă măsură de prevenire a fraudelor.

Astfel, aplicația existentă va avea și o cameră video care va filma procesul de numărare a voturilor, după încheierea scrutinului, iar completarea proceselor verbale se va face fără a se întrerupe înregistrarea. Acest sistem va fi introdus la alegerile legislative din 11 decembrie și în secțiile de votare din străinătate, potrivit directorului Direcției pentru organizarea proceselor electorale în străinătate din cadrul AEP, Iulian Ivan.

*Ce nu ai voie să faci în ziua votului?

Autoritățile atrag atenția asupra regulilor care trebuie respectate în ziua scrutinului. Astfel, campania electorală se încheie în ziua de sâmbătă, 10 decembrie, la ora 7.00. Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie și, de asemenea, se interzice difuzarea de spoturi de publicitate electorală, invitarea sau prezentarea candidaților în programe, sau comentarii privind campania electorală. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne înainte de ora 21.00.

Este interzisă prezenţa mai multor persoane în cabina de vot, precum şi fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului de vot. Cei care încalcă această regulă riscă amendă de la 600 lei la 1.000 lei. De asemenea, se interzice distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propaganda electorală.

Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare – se sancţionează cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.

*Alte infracțiuni:

– oferirea sau darea de bani, bunuri sau de alte foloase, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, sau împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales.

– utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

– fapta persoanei care votează prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător.

Aceste infracțiuni se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI