Rămâi conectat

Ştirea zilei

Albaiulianul care, de 10 ani, redă speranța bolnavilor cu scleroză multiplă – ”La 26 de ani mă întrebam de ce m-am îmbolnăvit…”

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

*”La 26 de ani mă întrebam de ce m-am îmbolnăvit, odată cu SPEROMAX am înțeles!”

Pe Dragoș Zaharia l-am întâlnit la o conferință de presă a Asociației SPEROMAX Alba, acum câțiva ani, și m-a frapat încă de atunci cât de pozitiv, luminos și încrezător poate fi un tânăr în cărucior cu rotile și ce cruce mare a ales să poarte, pe lângă cea personală. Mai târziu am înțeles că, de fapt, lupta pentru drepturile pacienților cu scleroză multiplă din județ nu este o povară suplimentară, ci chiar mobilul existenței sale.

La 10 ani de activitate a asociației pe care o conduce, fiind mereu aproape de zecile de semeni afectați de aceeași condiție neurologică cronică, vi-l prezint astăzi pe Dragoș Zaharia, omul de lângă noi, într-o retrospectivă a existenței sale de până acum, cu bune și mai puțin bune, toate aureolate de pozitivismul său molipsitor.

Elit - Gustul Desăvârșit

*”Vinitura” cu rădăcini moldovenești a simțit chemarea Albei Iulia

Născut în data de 10 mai 1980, la Roman, județul Neamț, al doilea copil al unui cadru militar și al unei croitorese, Dragoș petrece primii 19 ani din viață în orașul natal, copil ”de bloc, crescut la etajul 3”, cum singur mărturisește. Urmează la Roman școala gimnazială, apoi Liceul Teoretic ”Roman-Vodă”, secția Istorie – Ştiințe sociale. Aici, pasionat de istorie, este olimpic ani la rând la disciplina care l-a fascinat într-atât încât, la terminarea liceului, alege Alba Iulia pentru a-și continua studiile, la Universitatea ”1 Decembrie 1918”, secția Istorie-Politologie, prima și ultima promoție.

Apropierea de sectorul neguvernamental s-a produs încă din anii de facultate, în care Dragoș a fost activ în liga studenților, unde a cunoscut-o și pe viitoarea soție, Diana. ”Îmi aduc aminte, când am plecat la facultate, pe peronul gării, părinții mi-au zis așa: «Măi Dragoș, acum, că pleci în Ardeal, poate vii și tu acasă, peste câțiva ani, cu o ardeleancă, o unguroaică, o săsoaică…» Eu am venit peste ani acasă cu Diana, o basarabeancă. (…) Tot timpul râd cu soția, cum ne-am întâlnit noi, doi moldoveni, la Alba Iulia și am făcut unirea din care au rezultat cei doi copii, doi ardeleni”.

*Primul loc de muncă și amintirea copiilor din munți, mirosind a zer

În anul 2003, la terminarea facultății, nu își dorește să se întoarcă acasă. ”Eram deja de câțiva ani voluntar la Asociația «Sprijiniți Copiii» Alba Iulia, iar directorul Maria Ilea mi-a propus să lucrez la ei”, își amintește Dragoș. Preia astfel coordonarea adăpostului temporar ”Casa din Munte” de la Strungari, comuna Pianu. Acesta este singurul campus din mediul rural de acest gen din România. Aici vin copiii din zona de munte, au școală, cantină, internat, teren de fotbal. Transhumanța funcționând foarte bine în zonă, școala începe la 1 octombrie, când se coboară oile de la munte, și se termină la 15 mai, orele recuperându-se sâmbăta.

”Timp de patru ani am stat cu ei, de luni până sâmbătă. După școală veneau în internat, sâmbătă seara plecau acasă. (…) Eu încercam să îi conving să se țină de școală și să meargă mai departe, la liceu. Îmi amintesc că, în primul an, m-a întrebat un copil: «Domnu` Dragoș, dumneavoastră ce salariu aveți?». Eu eram debutant, proaspăt ieșit de pe băncile facultății, ce salariu puteam să am? Și-mi zice apoi băiatul: «Mie îmi dă tata 100 de oi, vând joia brânza în piață la Sebeș și fac salariul dumneavoastră fără probleme».

În primii doi ani nu am reușit să conving pe niciunul să meargă mai departe, dar în cel de-al doilea an, din trei copii care erau absolvenți de clasa a VIII-a, doi au mers la liceu, unul la Sebeș și unul la Geoagiu. Cu unul dintre ei, după ani și ani, m-am întâlnit la universitate, m-a oprit, m-a întrebat dacă îl recunosc, apoi s-a prezentat, Ghiță Mirga. Ce satisfacție am avut să îl revăd, student la ingineria mediului!”.

Dragoș își amintește ca și cum ar fi fost ieri de copiii aceia frumoși, vreo 38 la număr, clasele I-VIII, mai stăpâni, la 10 ani, pe securea de crăpat lemne decât el, cu mâinile muncite: ”Luni, când reveneau de acasă, intrau în internat și toată clădirea mirosea a zer. Eu nu înțelegeam de ce, țineam la curățenie, ei erau cu cămășuțele impecabile. Apoi am dezlegat misterul. Trăind izolați pe munte, aveau sursa de apă poate și la 2 kilometri. «Mama se duce, aduce cu ciubărul apa, face brânza, și apa care rămâne o folosește să spele rufele», m-a luminat unul dintre copii. Efectiv, foloseau apa la maxim, cămășuțele erau curate, spălate, dar miroseau. Atunci am introdus o regulă: la intrarea în internat se dezbrăcau de hainele de acasă și se schimbau în cele de internat, pe care le-am spălat chiar acolo și au devenit un soi de uniformă, atâta timp cât le venea (…)

Între Pianu de Sus și Strungari sunt cam 5 kilometri, eu dacă ratam autobuzul de la Sebeș la Strungari nu mai aveam cu ce să merg. De multe ori mergeam pe jos, pe drum neasfaltat, ca să ajung la acești copii”. Perioada Strungari rămâne una dintre cele mai frumoase pentru Dragoș, revine acolo în fiecare an, de Crăciun, cu cadouri pentru copiii de aici.

*Vertijul diagnosticării, asumarea bolii și sprijinul celei care încă nu îi era soție

În 2006, de 1 mai, la tradiționalul grătar muncitoresc, tânărul Dragoș Zaharia simte că ceva nu este în regulă, o oboseală inexplicabilă, o amorțeală pe partea dreaptă a corpului. O pune inițial pe seama stresului, a vieții active pe care o ducea, dar condiția aparent trecătoare s-a perpetuat pe durata mai multor zile. Colegii l-au sfătuit să meargă la un control, așa că face un prim control la un neurolog din Alba Iulia, care îi recomandă să facă o investigație la tomograf.

Pe atunci nu exista această posibilitate la noi, așa că Dragoș se urcă în tren și merge la Iași, unde avea o prietenă bună, medic neurolog la Spitalul ”Sf. Spiridon”. Ajuns în capitala Moldovei, merge la tomograf, dar rezultatul nu arată nimic îngrijorător. Fericit, vrea să plece, punând totul pe seama unei lipse de calciu. ”Atunci mi-a zis prietena asta a mea să fac și un RMN. «Ce înseamnă RMN, tot un tomograf, mai dau banii și pe ăsta?», i-am zis, dar ea nu s-a lăsat. Cred că mă suspecta de SM, dar nu a avut inima să îmi spună. Am făcut RMN-ul, mi-au ieșit leziunile albe, diagnosticul a fost clar”.

Pentru că șocul unei asemenea vești vine, în primul rând, cu negarea rezultatului, Dragoș fuge la București, unde, la Spitalul Militar, primește același răspuns. Merge la părinții plecați în Italia, la Roma, și face și acolo un control, la o clinică privată. Același răspuns. ”Nu m-am putut împăca nici atunci cu gândul și pentru că cel mai bun prieten al meu era atunci în America, am mers și acolo. Nu îmi permiteam drumul, transportul, controlul, dar așa s-au aranjat lucrurile încât am ajuns să merg pe un program al universității din Denver, ca invitat la săptămâna țărilor ex-comuniste. Am fost, am vorbit despre sistemul de dezvoltare a ONG-urilor în România ex-comunistă. Mi-am făcut și controlul, mi-au confirmat diagnosticul, dar, uite, stau acum și mă gândesc, dacă nu era boala asta, eu nu vedeam niciodată America”, constată Dragoș.

Întors în România, merge la Spitalul Militar și cere tratament. Află cu stupoare că nu sunt locuri în programul național. Atunci erau 1.837 de pacienți care primeau tratament, acum sunt 3.374 și lista este deschisă. Primește până la urmă tratamentul pe care îl va urma până la sfârșitul vieții. ”Boala nu este genetică, dar eu provin dintr-o zonă de risc. Există o hartă a României din acest punct de vedere, județul Neamț este un punct roșu, cu o cazuistică ridicată. La nivel mondial, cu cât mergi spre Ecuator, cazuistica este mai mică, în Canada, pe de altă parte, în fiecare zi sunt diagnosticate câte două persoane. (…) Primul caz de SM în lume a fost înregistrat undeva în 1880, dar nu se știe cu precizie cauza declanșatoare. Tratamentul ajută doar la încetinirea evoluției bolii, nu poţi, însă, să te vindeci. Ca să înțelegi mai bine ce este SM, imaginează-ți că, dacă la un om sănătos anticorpii luptă cu boala, la noi, anticorpii luptă împotriva propriului organism. Semnalul nervos pleacă din creier, dar trece deformat spre receptor. SM-ul este boala cu o mie de fețe, în funcție de ce centri nervoși sunt afectați, poți avea probleme cu vederea, de locomoție etc.”, explică Dragoș.

Alături de el a fost atunci, acum, mereu, Diana. ”În 2006 i-am spus Dianei să-și vadă de viața ei: «Ești fată deșteaptă și frumoasă, capabilă, nu poți sta cu mine, cine știe cum evoluează boala mea. Cum vom avea noi o viață de familie, copii?». Răspunsul ei mi-a confirmat că ea este aleasa sufletului meu. Diana își pierduse deja tatăl, la 15 ani, și mi-a comunicat că nu este dispusă să mai piardă un om drag și că vrea să stea lângă mine. În 2008 ne-am și căsătorit, în 2010 a venit și primul copil, Sânziana, iar în 2016, al doilea, Rareș. Sunt un norocos, familia este cea mai importantă structură în viața oricărui om, a unui pacient cu SM cu atât mai mult”.

*Un anunț în Ziarul Unirea a dus la întâlnirea providențială în urma căreia s-a înființat SPEROMAX

În 2006 a fost diagnosticat cu scleroză multiplă, iar în 2007 a văzut un anunț în Ziarul Unirea. Domnul Florin Ciortea căuta parteneri pentru a înființa o asociație pentru pacienții de SM. ”L-am sunat și ne-am întâlnit într-o cafenea. Am stat atunci 4 ore împreună și am povestit. Până atunci vorbisem numai cu doctori, dar eu voiam să știu de la un pacient cum se trăiește cu boala asta, dacă poți să ai familie, copii, să muncești. (…) Întâlnirea cu el, cap de familie, cu copil, a fost un imbold pentru mine”, își amintește Dragoș Zaharia. Împreună au pus bazele SPEROMAX Alba, și, iată, de 10 ani, redau speranța celor afectați de SM, asociația ajutând lunar 84 de suflete, din întreg județul: ”Am început noi, doi pacienți, astăzi suntem 84 și creștem. Avem 37 de membri de familie sau aparținători, 16 voluntari și 6 angajați”.

Dacă din 2007 a fost și consultant pentru Banca Mondială în România, facilitator comunitar (Fondul Român de Dezvoltare Socială), ajutând primării să scrie proiecte cu finanțare externă, începând cu anul 2013 a renunțat, tocmai pentru a se putea dedica la capacitate maximă asociației SPEROMAX, pe care o conduce, cu care se identifică și de care nu vrea să se disocieze. ”La 26 de ani mă întrebam de ce m-am îmbolnăvit, odată cu SPEROMAX am înțeles! Dacă vrei să faci performanță în ceva, trebuie să i te dedici 100%. De atunci am început să dezvoltăm și proiectele din cadrul asociației, au apărut și angajații, și colaboratorii, fără de care nu am fi astăzi la fel de capabili să ajutăm la rândul nostru. Dacă nu am fi beneficiat de sprijinul Fundației Comunitare Alba, Primăriei Alba Iulia și Consiliului Local Alba Iulia, al DAS, al Consiliului Județean, al asociațiilor partenere și al sponsorilor, nu am fi avut posibilitatea să facem viața mai ușoară pentru pacienții din tot județul, nu la acest nivel. Lor le mulțumim și o vom face din nou, public, în data de 5 octombrie, cu ocazia GALEI SPEROMAX, la 10 ani de activitate”, a adăugat președintele asociației, astăzi, omul de lângă noi.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Ştirea zilei

AVARIE GRAVĂ la golirea de fund a barajului de la Tăul Mare: ISU Alba este în alertă

BONTEA Alexandru

Publicat

în

AVARIE GRAVĂ la golirea de fund a barajului de la Tăul Mare: ISU Alba este în alertă

Pompierii din județul Alba sunt în alertă, după o avarie gravă a fost semnalată la golirea de fund a barajului de la Tăul Mare.

Ca urmare a informării primite prin apel 112 de la primarul comunei Roșia Montană, prin care s-a semnalat o avarie la golirea de fund a Barajului Lacului Piscicol Tăul Mare, au fost dispuse până în aceste momente, următoarele măsuri:

Elit - Gustul Desăvârșit

A fost convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență al com. Roșia Montană, s-a întrunit Comitetul Județean pentru Situații de Urgență al județului Alba.

De asemenea, s-a activat Centrul Județean de Conducere si Coordonare a Intervenției.

La nivelul ISU Alba a fost alertată grupa operativa iar personalul subunităților de interventie aflat in ture libere a fost chemat la serviciu pentru creșterea capacității de intervenție;

În zona Lacului Piscicol Tăul Mare au fost dislocate urmatoarele forte si mijloace:

– 2 Autocamioane de Intervenție dotate cu motopompe remorcabile de mare capacitate (fiecare 10.000 l/min)
– 2 autospeciale 4×4 cu capacitate mărita de trecere;
– 2 microbuse de transport
– 3 ofițeri si 40 de subofiteri si soldați aparținând ISU Alba
– buldozer asigurat prin grija administrației locale pentru facilitarea accesului autospecialelor de Intervenție
– personal aparținand IPJ si IJJ pentru asigurarea ordinii publice si a celorlalte măsuri specifice.

În cadrul ședintei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, au participat, în sistem de teleconferință, și Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat și inspectorul general al IGSU, general- locotenent Dan-Paul Iamandi.

Totodată, din ordinul inspectorului general al IGSU, a fost suplimentată resursa de intervenție cu alte 4 motopompe de mare capacitate din județele Bihor, Cluj, Hunedoara și Mureș.

Menționăm că pentru optimizarea misiunii de răspuns, la nevoie forțele si mijloacele de intervenție pot fi suplimentate*.

Intervenția este în dinamică, revenim cu amănunte.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă în comuna Mogoș: A fost solicitat avizul din partea APM Alba

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă în comuna Mogoș: A fost solicitat avizul din partea APM Alba
Primăria comunei Mogoș a solicitat emiterea acordului de mediu pentru proiectul de îmbunătățire a sistemului de alimentare cu apă.
Situația existentă

Comuna Mogoș deține un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă din surse proprii.

Rezevorul de alimentare al comunei este alimentat din 3 izvoare, a cărei apă este tratată într-o stație de clorinare amplasată în gospodăria de apă.

Pentru suplimentarea rezervei de apă, primăria comunei Mogoș dorește captarea unui izvor din torentul aparținător Văii Țupilor, pentru care s-a realizat un studiu hidrogeologic și unul de protecție.

Elit - Gustul Desăvârșit
Situatia propusă

Izvorul care se va capta se află la cota 1057m. Conducta de aducțiune proiectată conform calculelor va fi din PEHD De 90mm PN16, PN10 și PN6 în lungime totală de 3700 m care va ajunge la stația de clorinare și la rezervorul existent de 200 m3 situat la cota 886.54 radier.

Pe traseul conductei de aducțiune s-au amplasat două cămine de reductor. Primul cămin de reductor CR1 va fi amplasat la cota 897, iar al doile-a cămin de reductor CR2 va fi amplasat la cota 792.

Pe traseul aducțiunii se vor amplasa 4 cămine de vane, golire, aerisire și cu reductoare de presiune amplasate conform planurilor de situație anexate.

Căminele vor fi cu camere din prefabricate de beton armat în care se vor monta instalaţiile aferente.

Dimensiunile căminelor vor fi în funcţie de numărul, mărimea vanelor care urmează a fi montate în cămine şi adâncimile de pozare a conductelor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Ştirea zilei

Fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din Transilvania, inclusiv cei din Alba, cer ministrului Agriculturii să salveze fabrica de zahăr de la Luduș

Unirea Ziarul

Publicat

în

Fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din Transilvania, inclusiv cei din Alba, cer ministrului Agriculturii să salveze fabrica de zahăr de la Luduș

Sute de fermieri din nouă județe ale Transilvaniei, printre care și Alba, reuniți în Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr ”Beta”, solicită ministrului Agriculturii, Petre Daea, să salveze în ultimul moment fabrica de zahăr de la Luduș. Societatea este deținută de grupul francez Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franţa, care a pătruns pe piaţa românească în 1992.

Închiderea și vânzarea fabricii a fost determinată de faptul că activitatea nu a mai fost rentabilă după liberalizarea pieţei şi eliminarea cotelor de zahăr începând din 2017, precum și din cauza costurilor ridicate cu producţia. Odată cu închiderea fabricii de la Luduş, România ar mai rămâne cu o singură fabrică de zahăr din sfeclă de zahăr, la Roman – județul Neamț. a grupului austriac Agrana.

Fermierii susțin că închiderea definitivă a fabricii va duce la dispariția unei culturi ”de aur” pentru 400 de fermieri din județele Alba, Mureș, Cluj, Sibiu, Bistrița, Hunedoara, Harghita, Covasna și Brașov, care au cultivat în ultimii ani o suprafață de 7.000 – 8.000 de hectare anual.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: O fabrică mare din România se va ÎNCHIDE: Oficialii au anunțat că va fi demolată

”Prin închiderea fabricii de zahăr sunt afectați nu numai angajații rămași fără loc de muncă, fermierii, ci și industria alimentară, fiind încurajat importul de zahăr. Impactul este la nivel național. Situația este cu atât mai drastică, în condițiile conflictului din Ucraina”, se susține într-o adresă înaintată ministrului Agriculturii. În contextul închiderii fabricii, peste 150 de persoane rămân fără loc de muncă.

”Astăzi (marți – n.r) am avut întâlnire cu conducerea fabricii Tereos Luduș, unde am fost informați despre reluarea programului de disponibilizare începând cel mai probabil de săptămâna viitoare. Totodată am fost informați că negocierile cu statul nu au dus la nici un rezultat”, este mesajul transmis ieri către angajați de către reprezentanții acestora.

Adrian Chesnoiu, fostul ministrul Agriculturii, a negociat cu managementul companiei Tereos România cumpărarea fabricii de către stat prin Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea şi continuarea activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă ale salariaţilor din fabrică. Tranzacţia urma să fie semnată la 1 iulie 2022, dar miniştrii Agriculturii s-au schimbat, astfel că înţelegerea nu a mai fost respectată.

*Ofertă de preluare de la Scandia Food SRL

Într-un răspuns primit de reprezentanții fermierilor de la Ministerul Agriculturii se susține că preluarea fabricii prin Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea nu a fost posibilă în condițiile în care aceasta nu era operațională și nu putea să participe la finalizarea tranzacției. Reprezentantul ministerului le trasmite că există o ofertă de preluare a fabricii de către societatea Scandia Food SRL și îi îndeamnă pe fermieri să se asocieze cu aceasta pentru realizarea tranzacției. Deocamdată, nici această tranzacție nu a fost anunțată oficial și chiar dacă ar fi realizată fermierii nu au încredere că va fi păstrat obiectul de activitate al societății.

” Surpriza a fost primăvara asta când ni s-a spus că s-a terminat cu contractele cu fabrica de zahăr Luduș întrucât își închide porțile. M-a mirat acest lucru, pentru că eu știu, ar trebui să știe și alții, că sfecla de zahăr și producerea sa ar trebui să fie o industrie strategică pentru țara noastră. Am rămas cumva așa, cu un gust amar la auzirea veștii că se închide Tereos – fabrica de zahăr Luduș – în condițiile în care în țară mai funcționau doar două – una la Bacău – Agrana și cea de la Mureș – Luduș.

Cine are frâiele în mână trebuie să se gândească foarte serios la acest aspect, pentru că am avut experiențe și cu alte industrii strategice și ne-au scăpat din mână. Trebuie să fie un o politică coerentă, o strategie pe termen lung”, a declarat Nicolae Nemeș, reprezentant al societății ”Vințana” Vințu de Jos, care lucrează 800 de hectare, din care anul acesta 50 au fost cu sfeclă de zahăr.

Într-un memorandum aprobat de premierul Nicolae Ciucă se susține că ”redeschiderea fabricii de zahăr de la Luduș ar asigura menținerea unei concurențe pe piața internă a zahărului, ceea ce reprezintă un obiectiv strategic necesar a fi îndeplinit la nivel guvernamental”.

Dorin ȚIMONEA


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea