Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Aiudeanul Sergiu Paşca – unul dintre principalii favoriţi ai premiului pentru Excelenţă Academică în Străinătate

Alexandra Mates

Publicat

în

Sergiu Paşca, unul dintre cei mai buni cercetători români plecaţi peste hotare se află printre cei 40 de finalişti ai concursului „Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică în Străinătate”. Acesta a fost nominalizat la categoria „Studentul Român al Anului din America de Nord”, nivelul postuniversitar,  pentru „Gala Studenţilor Români din Străinătate”, ce va avea loc în 8 ianuarie, la Palatul Parlamentului.

Sergiu Paşca are 30 de ani şi este cercetător la Universitatea Stanford din America. În ultimul an de facultate, Sergiu şi-a încercat norocul şi a aplicat pentru o poziţie postdoctorală la Universitatea Stanford din America, după care a fost chemat la interviu şi a primit o bursă (IBRO Outstanding Research Fellowship) oferită prin competiţie internaţională unui singur candidat, iar în ianuarie 2009 a plecat spre California.  În 2011 a publicat în prestigioasa revistă Nature Medicine un studiu despre autism, care a fost considerat de National Institute of Mental Health printre cele mai importante 10 studii ale anului.

„Mi-am dorit să fac cercetare ştiinţifică încă din liceu, când participam la olimpiadele de chimie. Pe parcursul studiilor mele medicale la Cluj, am simţit multă frustrare văzând cât de puţin putem face ca medici pentru pacienţii cu autism, şi am depus eforturi pentru identificarea de markeri biologici pentru aceste tulburări de neurodezvoltare. După absolvire, am obţinut bursa IBRO cu distincţia Outstanding pentru studii postdoctorale la Universitatea Stanford (iar ulterior bursa Morgridge). În studiile mele de la Stanford am demonstrat pentru prima dată obţinerea neinvazivă, în laborator, de neuroni de la pacienţi cu o formă de autism pornind de la celule din piele. Mai mult, am demonstrat anomalii specifice în aceste celule şi am identificat o substanţă capabilă să le inverseze. Aceste rezultate au fost publicate în Nature Medicine. Impactul acestor descoperiri este reflectat şi de obţinerea Premiului pentru Cercetare Inovativă Postdoctorală (din peste 1400 de cercetători postdoctorali din Facultatea de Medicină Stanford), premiul Sammy Kuo pentru Cel Mai Bun Articol în Neuroştiinţe la Universitatea Stanford şi prestigiosul premiu-grant internaţional NARSAD”, a declarat Sergiu Paşca.

Elit - Gustul Desăvârșit

Jurizarea celor peste 200 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi înscrişi în cele opt categorii s-a desfăşurat la sfârşitul lunii decembrie. În primă etapă, laureaţii ediţiilor precedente ale Galei au făcut preselecţia candidaţilor, iar selecţia finală a fost realizată de către un juriu prestigios. Categoriile pentru care se vor acorda premii sunt: „Studentul Român al Anului din America de Nord” (1 premiu pentru nivelul universitar şi 1 premiu pentru nivelul post-universitar), „Studentul Român al Anului din Europa” (1 premiu pentru nivelul universitar şi 1 premiu pentru nivelul post-universitar), „Studentul Român al Anului de pe alte Continente”, „Studentul Român Erasmus al Anului”, „Studentul Anului în România”, „Premiul Special în Arte” (categorie inaugurală). Toate candidaturile, cu excepţia celei pentru ‘”Studentul Anului în România”, intră automat în competiţia pentru Marele Premiu „Studentul Român al Anului”.

Juriul, format din personalităţi consacrate din zona academică, cea culturală şi cea publicistică, a desemnat cei 40 de finalişti ai Concursului „Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică în Străinătate”. Câştigătorii fiecăreia din cele 8 categorii vor fi premiaţi în cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate în data de 8 ianuarie, ora 18.00, la Palatul Parlamentului.

Rezultatele de excepţie obţinute de Sergiu Paşca în domeniul medicinei, precum şi  recunoaşterea  obţinută deja la Facultatea de Medicină Stanford din SUA îl recomadă aşadar, cu prisosinţă, pentru unul dintre premiile acestei gale. Îl felicităm şi noi pentru tot ce a obţinut până acum şi îi urăm mult succes în consacrarea ştiinţifică internaţională.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

În 11 noiembrie, creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Mina, ocrotitorul celor păgubiţi

Ziarul Unirea

Publicat

în

Sfântul Mina este prăznuit de ortodocşi pe 11 noiembrie. Este sfântul care îi ocroteşte pe păgubiţi, se arată grabnic ajutător celor nedreptăţiţi în procese şi celor ce au pierdut ceva sau au fost înşelaţi.

Sfântul Mina este de origine egipteană. S-a născut în apropiere de Memphis, străvechea capitală a faraonilor. A trăit în timpul împăraţilor romani Diocletian şi Maximian. Rămâne orfan pe când era copil. Tatăl i-a murit când avea 11 ani, iar mama sa a murit la doar trei ani după acesta.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: când pică Paștele în următorii ani

Sfântul Mina ajunge în armata imperială, însă, pe 23 februarie 303, când Diocletian a emis primul edict de persecutare a creştinilor, părăseşte armată şi se retrage în deşert, dedicându-se vieţii ascetice. După puţin timp, Dumnezeu i-a dat puterea de a face minuni.

În vremea petrecută în pustiu l-a întâlnit pe Sfântul Macarie Egipteanul care i-a spus: „Ce cauţi Mina, de unul singur, între cer şi pământ? Locul tău este printre oameni, că aceştia să ia aminte la cuvintele şi faptele tale. Dacă ai schimbat o haină de ostaş cu alta, atunci sfârşeşte pe câmpul de luptă, ca să înviezi ca un învingător fără sabie”. Citește și: mesaje de Sfântul Andrei

Prezent în Cotyaeum la celebrarea unei sărbători păgâne, mărturiseşte fără ezitare că este creştin. Este luat de soldaţi şi dus înaintea prefectului Pyrrhus. Pentru că a refuzat să se lepede de credinţa în Hristos, i s-au tăiat mâinile şi picioarele, apoi capul.

Credinţa populară spune că ziua de 11 noiembrie, când este pomenit Sfântul Mina, este respectată şi de hoţi, dar şi de păgubiţii care îi cer ajutor pentru prinderea tâlharilor. La Sfântul Mina vin să se roage oameni cu diverse probleme. Nu doar cei cau au fost păgubiţi caută să le meargă bine, ci şi cei care vor să îndepărteze gândurile şi faptele rele ale duşmanilor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Noutăți PENSII 2022: Cum se calculează pensia, vârsta de pensionare și pensia medie

După ani în câmpul muncii, în România, persoanele pot beneficia de pensie. Acesta poate fi ori pentru limita de vârstă, pentru pensie anticipată sau pensie anticipată parțial.

Citește și: Legea pensiilor 2022: Deciziile de pensionare ar putea suferi o modificare majoră

Persoanele care sunt născute după 1 iulie 1971, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să participe obligatoriu și la Pilonul II de pensii, un fond de pensii administrat privat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Persoanele care s-au născut între 1 iulie 1961 și 1 iulie 1971 și care contribuie la sistemul public de pensii pot contribui opțional la un fond de pensii administrat privat.

În România există patru sisteme de pensii: pensia de stat (Pilon I), pensia privată obligatorie (Pilon II), pensia facultativă (Pilon III) și pensia ocupațională (Pilon IV).

Începând din 2018, contribuția obligatorie pentru Pilonul II este de 3,75% și se reține automat din salariul brut.

Vârsta de pensionare în România

Cu condiția îndeplinirii stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii, limita de vârstă pentru pensionare în 2022 este de 65 de ani în cazul bărbaților și de 63 de ani în cazul femeilor.

Menționăm, că în cazul femeilor vârsta de 63 de ani va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030.

Mai exact, în lunile septembrie-octombrie, vârsta standard de pensionare în cazul femeilor va fi 61 de ani și 11 luni, iar începând din 2023 va fi 62 de ani, potrivit mmuncii.ro.

În momentul de față, toate pensiile, inclusiv cea pentru limita de vârstă, sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Aceasta ar fi trebuit să fie înlocuită de Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar trecerea la noua legislație a pensiilor a fost amânată pentru 2023.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați, iar cel complet este de 35 de ani.

Cum se calculează pensia, în 2022

Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie, potrivit cpmb.ro.

Cuantum pensie = Punctaj mediu anual x Valoarea punctului de pensie

Punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.

Punctaj mediu anual = (Punctaj anual 1 + Punctaj anual 2 + … + Punctaj anual N) : N, unde N înseamnă numărul de ani ai stagiului complet.

Punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv:

Punctaj anual = (Punctaj lunar 1 + Punctaj lunar 2 + … + Punctaj lunar 12) : 12

Punctajul lunar se calculează prin raportarea salariului brut lunar la câştigul salarial mediu brut din luna respetivă.

Punctaj lunar = Câştig salarial brut lunar : Câştig salarial mediu brut lunar

Cea mai mică pensie în România în 2022

Potrivit legii nr. 118/2010, sintagma „pensie socială minimă garantată” s-a înlocuit cu sintagma „indemnizație socială pentru pensionar”

Cuantumul indemnizației sociale minime pentru pensionari stabilit pentru anul 2022 este de 1.000 de lei.

Pensia medie în România în 2022

În luna august 2022, pensia medie este de 1.776 de lei.

Începând din luna ianuarie 2022 și până în august, valoarea pensiei a crescut cu 5 lei.

De asemenea, pensia medie cu limită de vârsta în august 2022 este de 1.989 de lei.

În ceea ce privește pensia anticipată, valoarea medie este de 2.473 de leii

În cazul pensiei anticipate parțial, aceasta are este în medie 1.790 de lei.

Valoarea medie a pensiei de invaliditate și cea de urmaș pot fi consultate în documentul de la finalul articolului.

Cea mai mare pensie în România

În 2021, ce mai mare pensie din România depășea suma de 70.000 de lei, potrivit ministrului Muncii.

Noutăți privind pensiile în 2023

Începând de la 1 ianuarie 2023, guvernul condus de Nicolae Ciucă va mări pensiile, însă momentan nu a specificat niciun procent.

Marius Budăi, ministrul Muncii, a evitat să prezinte un procent, explicând că, potrivit legii, rata inflației cu care ar trebui indexate pensiile este cea din anul 2021.

Câți pensionari sunt în România

Raportat la datele publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) în 2021 și în 2022, numărul pensionarilor din România este în scădere.

Potrivit datelor, la finalul lunii martie 2022 erau 4.813.735 de pensionari, mai puțin cu 30.319 persoane, comparativ cu luna decembrie 2021 și cu 88.904 persoane comparativ cu perioada similară din 2021.

Sursa: stirileprotv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

9 noiembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului

Ziarul Unirea

Publicat

în

La data de 9 noiembrie, în fiecare an, este marcată Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului.

Reţeaua europeană UNITED, care luptă împotriva naţionalismului, rasismului, fascismului şi susţine migranţii şi refugiaţii, organizează o campanie la nivelul Europei pentru comemorarea trecutului şi pentru a protesta faţă de formele contemporane de fascism şi antisemitism, potrivit http://www.unitedagainstracism.org. Numeroase organizaţii pot participa la organizarea de concerte sau conferinţe, la trimiterea de scrisori de protest către strategii politici sau la găsirea unor modalităţi de exprimare a opiniilor cetăţenilor pentru combaterea fascismului şi antisemitismului.

Reţeaua UNITED este susţinută de peste 560 de organizaţii din 48 de state europene, conform https://afvn.nl.

Elit - Gustul Desăvârșit

În urma preluării puterii de către nazişti în Germania, în 1933, evreii au fost supuşi unui tratament discriminatoriu, însoţit de acte de violenţă. În data de 9 noiembrie 1938, a fost declanşat un pogrom împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei naziste, moment care a intrat în istorie sub denumirea de „Kristallnacht” („Noaptea de cristal”). Declanşat la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale liderului nazist Adolf Hitler. Pe teritoriul Germaniei naziste au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile de cristal fiind împrăştiate pe străzi. Numeroşi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. ”Noaptea de cristal” a rămas în istorie drept debutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse în Germania nazistă şi Austria de către grupurile de nazişti. Circa peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, până în septembrie 1939, iar proprietăţile lor au fost confiscate de guvernul nazist, conform http://dayagainstfascism.eu şi www.unitedagainstracism.org.

În Germania şi în ţările europene care s-au aflat sub ocupaţie nazistă, rămăşiţele multor lagăre de concentrare şi centre de execuţie au fost transformate în muzee şi monumente pentru a reaminti generaţiilor următoare despre ororile create de regimul nazist. Chiar şi în ţările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele şi organizaţiile supravieţuitorilor au construit, de asemenea, monumente şi muzee. Printre aceste organizaţii se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, care a fost înfiinţată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor ucişi de nazişti.

La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea şi analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea şi conservarea documentelor, publicaţiilor, din ţară şi din străinătate, privind Holocaustul şi constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea. La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat în capitală Memorialul Victimelor Holocaustului în România, un ansamblu aflat la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Capitală. Ansamblul cuprinde o incintă memorială, două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, precum şi cinci sculpturi amplasate în jurul incintei centrale.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea