Rămâi conectat

Actualitate

Agricultura – o şansă pentru a scăpa de criză

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

– D-le senator, agricultura rămâne nădejdea cea de pe urmă a românilor, pentru ca economia să crească şi să ieşim din recesiune. În 20 de ani nu s-a făcut nimic în agricultură, s-a distrus doar. Ce face acum Guvernul Boc?
– Degetul pe rană, nu-i aşa? Guvernul este conştient de acest paradox: deşi terenul arabil reprezintă 39,5% din suprafaţa totală a teritoriului – doar cinci state din lume au o poziţie mai confortabilă – agricultura României poate hrăni doar un sfert din populaţia ţării, în condiţiile în care ar putea produce pentru hrana a 80 milioane de persoane. Nu avem destui bani pentru investiţii dar în 2010 am importat alimente de 3,5 miliarde de euro. Cauze? Cea mai importantă este fărâmiţarea excesivă a suprafeţei agricole. Restituirea proprietăţilor a fost generoasă ca idee dar ea trebuia făcută rapid, fără imixtiuni şi trebuia completată cu un program de susţinere tehnică.

Nu a fost aşa, iar în acel moment România nu avea resurse financiare corespunzătoare.
– Gândirea politică a surclasat gândirea economică.
– Exact. Acesta a fost cel mai mare eşec al tranziţiei. Zona rurală cuprinde 87% din teritoriul ţării, 45% din populaţie şi aici fac o agricultură de subzistenţă 3,9 milioane de familii care posedă în medie 1,63 hectare de teren agricol. Băncile nu acordă credite micilor gospodării ţărăneşti şi ţăranul nu produce pentru piaţă ci pentru el şi familia lui. Iar forţa de muncă este mult îmbătrânită – circa 79% sunt persoane peste 65 ani. Nici privatizarea IAS-urilor nu a fost un succes. În plus, aproape că a dispărut puternicul sistem de irigaţii, imposibil de fructificat în condiţiile fărâmiţării proprietăţii asupra  terenurilor. S-au furat masiv dale şi conducte lăsate de izbelişte iar cei care au dorit să repare câte ceva nu au prea avut ce. Aşa s-a ajuns ca România să realizeze doar 10% din potenţialul său agricol şi să importe trei sferturi din necesarul intern de alimente.
– S-a spus că agricultura este principalul beneficiar al aderării ţării la Uniunea Europeană.
– Agricultura ne-ar fi putut salva din criză. Pentru 2007  – 2013  s-au alocat României 7,5 miliarde euro  în cadrul Politicii Agricole Comune. Nu am absorbit decât sub 10% din aceste fonduri. Iar dacă cele 3,5 miliarde euro nu ar fi mers la importuri ci direct în agricultură şi ar fi existat un anumit program guvernamental de susţinere, în cinci ani România ar fi ajuns a treia putere agricolă din Europa, după Franţa şi Germania.
– Să înţelegem că nu putem da şanse prea mari agriculturii?
– Sunt necesare investiţii masive pentru a învinge meteodependenţa. Marii investitori vin timid în agricultură. Preţul terenurilor a crescut de 5 ori – dar încă se menţine de 3 până la 7 ori mai scăzut faţă de media europeană – deci singura şansă este accelerarea accesării fondurilor UE. Gradul de absorbţie a crescut în 2010 de peste două ori faţă de 2009, aşadar programul destinat agriculturii a mers bine. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală s-au făcut plăţi de 1,789 miliarde euro iar prin APIA încă 97 milioane euro. Începând cu 15 octombrie 2010, APIA a făcut plăţi în procent de 15%, adică 14,9 milioane euro din plafonul alocat României pentru anul 2011. Din păcate mai mult de jumătate din proiectele depuse de beneficiari nu au fost eligibile şi aici trebuie încă lucrat. Autorităţile au elaborat anul trecut un program de combatere a secetei. În 2009 existau 760.000 ha teren agricol irigabil, extrem de puţin faţă de 3,2 milioane ha, existente înainte de 1990. Jumătate din cele 14,7 milioane ha suprafaţă agricolă sunt afectate de secetă ceea ce scade producţia agricolă cu 30-50%. Refacerea întregului sistem de irigaţii ar costa în jur de 14 miliarde de euro. Din fericire marii fermieri au utilizat banii proprii pentru irigaţii iar în ultimul an s-au depus documentaţii pentru fonduri europene în sumă care depăşeşte cu 904 milioane euro alocarea pentru 2007-2013. Incredibil, nu? Iată o dovadă că Guvernul Boc se preocupă de revitalizarea agriculturii. Ministrul Valeriu Tabără a gândit chiar un sistem de irigaţii cu panouri solare şi a trimis specialişti în Spania şi Portugalia pentru a „fura” modelul performant al irigaţiilor din acele ţări. Ritmul de investiţii este încă lent pentru că fermierii trebuie să cofinanţeze proiectele pentru accesarea fondurilor europene iar băncile sunt reticente în acordarea creditelor.
– Pentru 2020-2025 se preconizează o criză mondială a alimentelor iar ţările cu potenţial agricol vor deveni ceea ce sunt astăzi statele petroliere – state superbogate. E pregătită România să urce această scară a bunăstării?
– Interesantă formulare. Dacă vom şti să investim în infrastructura de irigaţii, în tehnologie modernă şi zootehnie, da. România are şanse să relanseze agricultura prin culturi bio. Soluţia nu sunt plantele modificate genetic şi nici mai multe chimicale ci agricultura ecologică, recoltele mari obţinute de aceasta. România are şi 4,5 milioane hectare de păşune deci dezvoltarea fermelor de animale ar trebui să vină de la sine. O fermă cu 100 capete de bovine, cu utilităţi la nivel european, în care ar lucra 3-6 oameni, ar ajunge să coste un milion de euro. Aceeaşi fermă în care munca manuală ar fi preponderentă nu ar depăşi 100.000 euro. Revenind la producţia de cereale trebuie să spun că majoritatea tractoarelor folosite în agricultură sunt vechi de peste 20 ani şi consumă de trei ori mai mult combustibil decât unul nou. Un tractor nou costă 300.000 euro dar face treaba a 5-6 oameni şi mult mai repede. Guvernul a înţeles că trebuie să susţină refacerea fermelor de mijloc, cu terenuri între 50-500 de hectare, care au putere economică şi pot negocia credite bancare. Ce facem cu micile gospodării neproductive? Este o întrebare la care va trebui să găsim răspunsul cât mai repede.
– Aţi amintit de producţia bio.
– Doream să revin. Procesul de reformă al statului nu înseamnă că totul se desfiinţează. Fără centre de cercetare, fără sămânţă şi fertilizanţi de calitate, nu putem face performanţă în agricultură. Am ajuns să importăm fructe, legume, zahăr, ulei şi carne de vită. Trebuie să înţelegem că pe fondul crizei alimentare circa 60% dintre europeni tind să accepte produsele modificate genetic. La fel cum se întâmplă în America. Tocmai aceasta e şansa României cu produsele sale bio, mult superioare calitativ. Este adevărat, produsele modificate genetic sunt rezistente  la atacurile insectelor, la infecţiile virale şi au toleranţă crescută la ierbicide. Dar nu au gustul natural, atât de apreciat de consumatori. Aici intervin Centrele de Cercetare. Se ştie că în urma sforilor trase de diferiţi dezvoltatori imobiliari, în cârdăşie cu funcţionari din administraţia publică locală şi chiar cu primari, mulţi foşti proprietari au fost împroprietăriţi cu terenuri ale statului, altele decât cele care le-au aparţinut de drept. O ţară fără cercetare e o ţară tributară. Au  dispărut şi zeci de mii de ha. de livezi. Viitorul e al livezilor de înaltă densitate, în care obţii de pe un ha, nu 5-10 tone de fructe ci 40-45 tone. Este un domeniu pentru  care UE alocă sume considerabile, dar aici mai importanţi sunt specialiştii deoarece se lucrează cu plante perene. Cercetarea este prioritară  iar banii ar trebui să vină, pe lângă cei din valorificarea producţiei proprii, de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Agriculturii.
– Nici o agricultură nu rezistă fără subvenţii din partea statului.
– Mă aşteptam la întrebarea asta. Problema subvenţiilor este extrem de delicată. Sumele acordate României pentru subvenţionarea producătorilor agricoli se majorează în fiecare an. Pentru anul 2011 ţara noastră beneficiază de o alocaţie financiară de 907,5 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). În plus fermierii români vor primi un sprijin pentru culturile ecologice între 153-400 euro la ha. APIA a plătit în perioada 15-18 februarie 2011 circa 145 milioane euro către 290.000 de fermieri. Totodată, în 17 şi 18 februarie s-au achitat, pentru schema de „plată unică pe suprafaţă” (SAPS), 115,5 milioane euro pentru 242.624 fermieri. Pentru acest an Ministerul Agriculturii estimează că va atrage fonduri europene de 1,5 miliarde euro. Lucrurile încep să se mişte nu-i aşa?
– Da. Se mişcă mai ales că vine şi primăvara!
A consemnat
Gheorghe CIUL


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Creșterea salariului minim pentru români: De când va fi aplicată majorarea de 500 de lei pe lună

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Creșterea salariului minim pentru români: De când va fi aplicată majorarea de 500 de lei pe lună

În decurs de doi ani, salariul minim european ar trebui să fie aplicat de către statele membre ale Uniunii Europene, însă tot mai multe voci cer ca procedurile să fie grăbite.

Bani în plus pentru români! După aplicarea directivei UE, fiecare român va promi cel puţin 500 de lei în plus la salariul lunar.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Avem votul final pe directiva privind salariul minim european. Am lucrat mult la asta, dar acum avem votul final şi apoi spunem că trebuie să fie clar că fiecare angajat din Europa trebuie să-şi poată plăti facturile, să aibă mâncare pe masă şi să-şi trimită copiii la şcoală, pentru că odată cu creşterea preţului la chirii şi energie, alimente, foarte mulţi oameni îşi fac griji dacă vor putea să plătească facturile la finalul lunii.

Deci avem votul final, dar sper ca statele membre ale UE să implementeze cât mai repede această directivă, pentru că oamenii din Europa chiar au nevoie de susţinere. Ar trebui să fie toate adaptate la inflaţie”, a spus europarlamentarul Agnes Jongerius la emisiunea Be EU, de la Antena 3 CNN.

În iunie, europarlamentarul Gheorghe Falcă anunţa că salariul minim european nu va fi acelaşi în toate ţările UE: „Când spunem salariu minim european, nu este acelaşi salariu minim în toate ţările UE, dar înseamnă aceleaşi condiţii, astfel încât statele vor fi obligate să implementeze condiţiile şi cetăţenii vor şti când le creşte salariul minim în ţara respectivă. Totul va fi automat.

Astfel, în fiecare an, salariul minim nu va mai fi dat de politicieni, iar acest salariu minim va influenţa şi celelalte salarii cu anumiţi indicatori. Sunt doi ani în care România trebuie să facă această implementare, dacă nu înseamnă că intrăm în infringement şi te vei trezi mai devreme sau mai târziu cu sancţiuni UE”.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Preț mai mare de PATRU ori pentru energie, pe bursă, în luna august a anului 2022, față de anul precedent

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Preț mai mare de PATRU ori pentru energie, pe bursă, în luna august a anului 2022, față de anul precedent

În luna august a anului 2022, prețul energiei electrice pe piața spot a bursei OPCOM a avut o medie de 2.400 de lei pe MWh, valoare mai mare cu 332% mai mare comparativ cu prețul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, mai exat 554 de lei pe MWh, arată un raport lunar al site-ului operatorului bursier.

Valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 5,3 miliarde de lei, în august, în creştere cu 416% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pe de altă parte, volumul tranzacţiilor a crescut cu 20%, până la 2.221.507 MWh.

Cota de piaţă a PZU a fost de 39% în august, faţă de 51% anul trecut.

Pe piaţa spot a OPCOM au fost înregistraţi 336 de participanţi, dintre care activi au fost 220.

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Creștere de 13% a numărului faptelor penale care sunt și fapte de violență, în primele 8 luni ale anului 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Creștere de 13% a numărului faptelor penale care sunt și fapte de violență, în primele 8 luni ale anului 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut

La nivel național, în primele opt luni ale anului, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 13,3%, anunță Ministerul Afacerilor Interne. Numărul acestora a crescut cu 4.320, mai exact de la 32.601, în perioada similară a anului precedent, la 36.921.

Potrivit unui comunicat al MAI, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 4.320 în perioada ianuarie-august 2022 față de primele 8 luni ale anului 2021, de la 32.601 la 36.921 fapte.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, în primele 8 luni ale anului 2022, au fost emise de către instanțele judecătorești 7.331 de ordine de protecție, cu 6,2% mai multe decât în perioada similară din 2021, 3.469 (47,32%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Cele mai multe, 6.598, reprezentând 90% din totalul acestora, au fost emise la solicitarea victimelor, 564 la solicitarea procurorului și 169 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens.

În ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de protecție, în primele 8 luni ale anului 2022 au fost soluționate 6.785, cu 12% mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021, din care 6.436 la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor dispuse, 225 revocate la solicitarea victimei, 54 revocate la solicitarea persoanelor împotriva cărora a fost dispus și 70 din alte motive, rămânând în lucru 4.720.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.166 de infracțiuni, cu 19,7% mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, dintre care 1.398 în mediul urban și 768 în rural.

De asemenea, în primele 8 luni ale anului 2022, au fost dispuse prin ordinele de protecție 15.406 măsuri (obligații sau interdicții), după cum urmează: 3.468 – evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, 757 – reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei, 138 – limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată, 77 – cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență dintre cele prevăzute la art. 19, 6.498 – obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți, 497 – interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează, 2 – obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, 3.855 – interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima, 33 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute, 81 – încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

În primele 8 luni ale anului 2022, la nivel național, au fost emise 8.765 de ordine de protecție provizorii, cu 1.644 mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, 3.469 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție.

Din punct de vedere al locului comiterii faptei, 5.405 (61,7%) ordine de protecție provizorii au fost emise pentru fapte comise în mediul urban și 3.360 (38,3%) în mediul rural.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu au fost sesizate 579 de infracțiuni, cu 46,2% mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021.

În perioada analizată, prin ordinele de protecție provizorii au fost dispuse 13.896 de măsuri, după cum urmează: 4.875 – evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, 1.465– reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința comună, 7.524 – obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți, și 32 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

Sistemul de monitorizare cu brățări electronice a devenit de sâmbătă operațional în București și în județele Iași, Mureș și Vrancea.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea