Rămâi conectat

Actualitate

Adevărata faţă a candidaţilor Alianţei Civice Democrate a Romilor

Publicat

în

Foştii lideri ai ACDR acuză actuala conducere de deturnare de fonduri

    Şase dintre foştii lideri ai Alianţei Civice Democrate a Romilor (ACDR) au înaintat preşedintelui Partidei Romilor „Pro Europa”, deputatul Nicolae Păun, un memoriu în care acuză actuala conducere a ACDR de deturnare de fonduri, susţinând că deţin în acest sens documente în format electronic, fotografii şi probe audio-video. Semnatarii memoriului sunt Costel Georgescu şi Ionel Alecu (foşti preşedinţi executivi ai ACDR), Săndel Grosu, Maria Bengoi, Mircea Dumitru şi Ion Şepteleanu (ex-vicepreşedinţi ai ACDR)
„Prezentul memoriu îşi doreşte să reliefeze şi să scoată la suprafaţă faptele şi activităţile unor lideri romi care, sub sloganul ajutorării comunităţilor de romi, transferă importante sume de bani din Alianţa Civică a Romilor din România (ACRR), care reprezintă sectorul civic, cu destinaţie specială direcţionată spre comunităţi, către politic, mai precis către finanţarea activităţilor noii formaţiuni politice intitulate Alianţa Civică Democrată a Romilor (ACDR). Practic, este vorba despre deturnare de fonduri din sectorul civic în sectorul politic, cu folos personal către câteva persoane. Organizaţiile implicate sunt următoarele: ACRR, al cărei lider este dl. David Mark, Asociaţia Romanii Criss, al cărei lider este d-na Magda Matache, Fundaţia Ruhama, al cărei lider este dl. Marian Daragiu. Alianţa Civică Democrată a Romilor are o strategie de a-şi însuşi banii din proiectele civice şi a-i folosi în propriul interes politic. De exemplu, aceiaşi oameni fac parte din bordul Alianţei Civice a Romilor din România şi ACDR. Preşedintele ACDR, Marian Daragiu, face parte şi din bordul ACRR, David Mark este secretarul general al ACDR şi este şi directorul executiv al ACRR, iar Magda Matache, membră în bordul ACDR e şi membră în bordul ACRR. Toţi aceşti lideri transferă bani din civic şi îi duc în politic. ACRR a obţinut o finanţare de 50.000 de dolari pe recensământ şi o alta în valoare de 45.000 de dolari pentru strategia îmbunătăţirii situaţiei romilor. Din aceşti bani trebuiau să se organizeze 40 de întâlniri cu comunităţile de romi. Din cele 40 de întâlniri au fost organizate doar 20, iar acestea au fost făcute în scop politic şi nu în scop civic, aşa cum era normal, în realitate acestea constituind şedinţe ale noii structuri politice Alianţa Civică Democrată a Romilor (ACDR) (…) La toate cele 20 de întâlniri desfăşurate în 20 de judeţe s-au dat bani către anumite persoane pentru propaganda ACDR. Aceşti bani au fost acordaţi ca o motivaţie pentru liderii locali să meargă în comunităţi şi să aducă votul către ACDR. Astfel, banii care proveneau de la finanţatori pentru recensământ şi pentru aplicarea strategiei pentru romi au fost, în fapt, deturnaţi către activităţile strict politice ale ACDR. În acest sens, raportările care s-au făcut către finanţatori au fost raportări fictive, care justificau în fals desfăşurarea unor activităţi care în realitate nu au avut loc. Pentru aceste motive se impune suspendarea finanţărilor către organizaţiile ACRR, Asociaţia Romanii Criss, Fundaţia Ruhama şi, implicit, ACDR”.
Potrivit memoriului, la Congresul ACDR din 1 octombrie 2011, de la ROMEXPO, au participat mai mulţi lideri care au fost aleşi în funcţii de conducere şi care, ulterior, nu s-au mai regăsit în structura depusă la Judecătorie, pentru înregistrarea noii formaţiuni politice, cum este cazul celor 6 lideri nominalizaţi mai sus: „Întrucât am observat intenţiile şi modul de lucru al celor trei autoproclamaţi lideri (David Mark, Magda Matache şi Marian Daragiu) şi nu am fost de acord cu aceştia, am fost înlăturaţi din conducerea noii formaţiuni, mergându-se până acolo încât au fost falisficate actele Congresului din 1 octombrie 2011. Văzând aceste maşinaţiuni de culise, toţi semnatarii acestui memoriu ne-am dat demisia din ACDR (…) Faţă de cele de mai sus considerăm că faptele săvârşite de cei trei lideri incriminaţi prin prezentul memoriu îmbracă forma unor fapte de natură penală, pentru care ne rezervăm dreptul să sesizăm organele competente”.
Din memoriu rezultă şi faptul că Asociaţia Romanii Criss, printr-un proiect depus pentru finanţare la Ambasada SUA în scopul dezbaterii problematicii romilor într-o emisiune televizată, s-ar fi vrut, în realitate, să promoveze unii lideri politici pentru a le pregăti candidaturile pentru alegerile locale din 2012, iar din fondurile proprii Romanii Criss ar fi achiţionat doar 1000 de bucăţi materiale promoţionale pentru asociaţie şi 10.000 de bucăţi de materiale electorale pentru ACDR.
Iată cine sunt, de fapt, Alianţa Civică şi Democrată a Romilor, liderii şi candidaţii acesteia la alegerile locale, cu care se pare că s-ar fi aliat la nivelul judeţului Alba şi Uniunea Democratică a Romilor, condusă de Viorel Bumbu.
Sunt convins însă că romii din judeţul Alba vor vota „Asul de treflă” şi Partida Romilor „Pro Europa” la alegerile locale din 10 iunie 2012, nu cu ACDR.
Ilie PETRU, preşedintele Partidei Romilor „Pro Europa” Alba


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

România se va îndrepta spre impozite mai mari. Adrian Vasilescu, BNR: „Veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană”

Publicat

în

România se va îndrepta spre impozite mai mari. Adrian Vasilescu, BNR: „Veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană”

Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României, a spus în seara zilei de duminică, la Digi24, că România se confruntă deja cu o criză economică multiplă, dar are totuși și un „punct tare”: nu se poate vorbi și despre o criză financiară. În opinia sa, o variantă pentru oprirea creșterii inflației ar fi majorarea impozitelor.

Cât de aproape suntem de o criză economică, de români care să rămână îndatorați la bănci, în contextul în care ratele cresc, de un șomaj în creștere? a fost întrebat, duminică seara, la Digi24, Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională. „România este în criză. Să sperăm că în această criză nu va veni o recesiune. Guvernatorul și-a exprimat speranța, de la tribuna de la care a vorbit joi, că România nu este în recesiune și sunt șanse să nu fim în recesiune, să trecem de asta. Criză financiară nu există în România, asta este o poveste, și tocmai ăsta e punctul tare: nu avem criză financiare în această criză multiplă”, a răspuns Adrian Vasilescu.
Reducerea TVA, o variantă proastă pentru România

„Eu cred că ne vom îndrepta inevitabil – este o părere personală, nu vorbesc în numele Băncii Naționale – ne vom îndrepta inevitabil către impozite mai mari, pentru că la această oră suntem țara cu impozitele raportate la PIB pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Adică, veniturile din buget raportate la PIB sunt pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Avem venituri de 27% și dorim cheltuieli de 40% . Nu se leagă”, a spus Adrian Vasilescu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Întrebat dacă aceste creșteri de impozite și de taxe ar fi oportune încă de anul acesta sau mai bine de anul viitor, consilierul de strategie de la BNR a recunoscut: „E greu, e greu să faci creșteri de impozit, pentru că și așa populația este sleită de inflație, puterea de cumpărare a scăzut, dar
România a întârziat cu această măsură. Ea trebuia luată mai demult”, a atras atenția Adrian Vasilescu. „Depinde cum se va înțelege guvernul cu populația, coaliția, care ar trebui să voteze în Parlament o asemenea măsură, cu populația”, a completat el.

Reducerea TVA, prin urmare, nu ar fi o variantă bună pentru România în acest moment. „TVA-ul a făcut deja foarte multe exerciții de reducere. Să ne amintim că în 2015 când a fost redus TVA-ul de la 19 la sută la 15 la sută, ne-am trezit cu o creștere sub zero a prețurilor, adică o inflație negativă. Nu era deflație. România n-a fost în deflație, dar a fost într-o struțo-cămilă de inflație negativă, prețuri sub zero”, a arătat consilierul BNR.
Cât mai crește inflația în România și la cât ar putea ajunge

„Țările dimprejurul nostru au inflații mai mari decât noi. Ele au luat înainte cu inflația, s-au dus mult mai departe decât noi, sunt și acum înaintea noastră cu inflația și normal că ei se luptă cu o inflație mai puternică și mai persistentă decât a noastră. Și a noastră e o inflație mare, dar nu e cea mai mare”, a mai spus el.

Adrian Vasilescu spune că maximul inflației în România, potrivit analizelor făcute în baza datelor existente la această oră, va fi de 14 la sută. „Dacă datele se vor schimba, se vor schimba și prognozele. Dar pe datele existente acum, prognoza este maxim 14 la sfârșitul acestui an, după care va veni spre 12, pe urmă spre 6-7, apoi spre 6-5 prin 2024, deci este o inflației pe termen lung. Băncile centrale mari au crezut că este o inflație tranzitorii. Au bătut monedă cu inflația tranzitorie, s-au fript, acum au înțeles că este inflație pe termen lung și că trebuie să ia măsuri drastice și ele”, a comentat Adrian Vasilescu.
De ce România nu e ca Bulgaria

Bulgaria cere Comisiei Europene eliminarea accizei la carburant și la energie. Întrebat dacă este o măsură pe care ar putea să o ia și statul român și dacă ar funcționa și pentru România această variantă, Adrian Vasilescu spune că în opinia sa, măsurile de compensare și de plafonare, care
sunt prelungite pentru încă un an de zile începând de la 1 aprilie, sunt pe măsura puterii României.

„Bulgaria nu are deficitul bugetar al României. Am fost pe deficit bugetar de 10 la sută în 2020, acesta a scăzut la 7 la sută, dar e în continuare foarte mare. El este cuplat cu un deficit, de asemenea mare, al balanței importuri-exporturi, care se reflectă și într-un deficit de cont curent. Avem un buget care este ocupat în proporție de 90 la sută de salarii și de pensii. Mai rămân 10% din acest buget din care se mai pot face anumite cheltuieli și restul, pe deficit bugetar”, a explicat Vasilescu.
Vor crește dobânzile și mai mult?

Întrebat dacă Banca Centrală va majora dobânda-cheie, el a spus că anticipațiile privind dobânda-cheie sunt interzise în fiecare bancă centrală, pentru că ar putea să influențeze piața.

„Pot să vă spun foarte limpede că dobânzile sunt în creștere. Este o perioadă în toată lumea de creștere a dobânzilor. De altfel, se produce un transfer, o tranziție de la marea relaxare, cu care s-au obișnuit marile bănci centrale din 2012 și până înainte de criza asta (adusă de pandemie și acum de război – n.r.), la marea înăsprire. Dobânzile cresc și Banca Națională a crescut dobânzile de 3 ori, iată, în acest an”, a punctat Adrian Vasilescu.

Consilierul de strategie de la BNR a comentat și criticile care vin din partea unor analiști economici, care acuză Banca Națională că susține politica inflaționistă, pentru că a majorat cu 0,75% dobânda-cheie, ceea ce ar fi prea puțin, în opinia acestora.

„Da, sunt unii economiști care spun că ar fi trebuit să trecem la dobândă real pozitivă. Dacă inflația este la 12 la sută, cât ar trebui să fie dobânda pozitivă? 14 la sută dobânda? Și să fim o insulă singulară în lumea asta în care dobânzile sunt în continuare real negative, chiar dacă se desprind de zero și merg către 1, către 2? Statele Unite deja au pornit înainte, Banca Centrală Europeană pregătește asemenea măsuri. Noi cât să ridicăm dobânzile ca să ne desprindem? Să fim singuri în lumea asta – caraghioși, de altfel?” – a spus Vasilescu.

El a explicat că dobânzile trebuie „stabilite cu maximă atenție, maximă prudență, cu un dozaj și un calendar foarte exacte, corespunzătoare realității”.

În ceea ce privește inflația, „deja lumea toată s-a lămurit, nu mai discută, sunt axiome. Inflația determinată de energie, adică de gaze și de energie electrică și de combustibili, nu poate fi combătută cu politică monetară. Politica monetară peste tot în lume este rezervată pentru runda a doua, adică pentru influențele pe care prețurile care cresc, stimulate de energia electrică, spre gaze și spre combustibili, prețurile astea împrăștie prin toată masa de consum. Asta înseamnă efecte de runda a doua. Inflația este combătută pe efectele de runda a doua cu dobânda de politică monetară”, a arătat Adrian Vasilescu.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Surprize la Recensământul 2022: În jumătate din țară, auto-recenzații din mediul rural îi depășesc cu mult pe cei din urban

Publicat

în

Surprize la Recensământul 2022: În jumătate din țară, auto-recenzații din mediul rural îi depășesc cu mult pe cei din urban

În aproape jumătate din județele țării, populația din mediul rural care s-a auto-recenzat o depășește pe cea din mediul urban, arată datele la zi ale Recensamântului Populației, iar în județul Dâmbovița ponderea auto-recenzaților din rural este de 70%, față de mai puțin de 30% în mediul urban.

În Vrancea, Teleorman și Giurgiu de asemenea, populația din mediul rural pare mult mai interesată în a se auto-recenza decât cei din zonele urbane.

Situația pe urban/rural pe județe arată ca în graficul de mai jos:

Elit - Gustul Desăvârșit

”Este o evoluție surprinzătoare, populația din rural reprezentând doar 45 la sută din întreaga populație. Analiza gradului corelat de recenzare a populației urbane și rurale pe județe relevă constatări surprinzătoare. Putem vorbi de o veritabilă revanșă a populației din mediul rural în fața unei populații urbane cu nivel superior de educație, dotare incomparabil mai bună cu laptopuri, calculatoare, tablete, abilități superioare de folosirea a acestor echipamente, având activități profesionale, de studiu ori personale în care este mai frecventă folosirea calculatorului și laptopului, dar mai puțin interesată în marea operațiune statistică din România”, spune profesorul Vasile Ghețău.

Pe medie, cel mai bine la capitolul auto-recenzare stau județele Brașov și Harghita, cu peste 60% din populație auto-recenzată. Acestea sunt urmate de Covasna, Bihor și Cluj, unde ponderea autor-recenzaților trece de 55%. La polul opus găsim județele Bacău, Iași, Mehedinți și Dolj, unde interesul pentru recensământ pare cel mai mic din întreaga țară.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Teste de ANTRENAMENT Evaluare Națională 2022, setul 4. Modele de SUBIECTE la Română, Matematică și Limba Maternă

Publicat

în

Teste de ANTRENAMENT Evaluare Națională 2022, setul 4. Modele de SUBIECTE la Română, Matematică și Limba Maternă

Testele de antrenament, setul 4, la Evaluarea Națională 2022 au fost publicate astăzi, 16 mai, de Ministerul Educației.

CLICK PENTRU: Teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 română, setul 4

CLICK PENTRU: Teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 matematică, setul 4

CLICK PENTRU: Teste de antrenament EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 limba maghiară maternă, setul 4

CITEȘTE ȘI: Modele de SUBIECTE și BAREME la Matematică și Limba Română

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație va publica baremele de notare și rezolvare pentru setul 4 de teste, de regulă, în fiecare vineri.

CITEȘTE ȘI: BAREME TESTE de antrenament EVALUAREA NAȚIONALĂ 2022, setul 1

Elevii de clasa a VIII-a încheie cursurile pe 3 iunie, potrivit acestei structuri a examenului. Înscrierea candidaților se face automat de către secretariatele școlilor în perioada 30 mai – 3 iunie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Calendarul probelor și rezultatelor de la Evaluarea Națională 2022 este următorul:

  • 30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională
  • 3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă
  • 16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă
  • 17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă
  • 23 iunie 2022 (până la ora 14:00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19:00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12:00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor
  • 30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare