Realitatea muncii în România: Ore suplimentare și remunerarea conform Codului Muncii

Realitatea muncii în România: Ore suplimentare și remunerarea conform Codului Muncii

Conform unui raport Eurostat din septembrie 2023, românii lucrează în medie peste 40 de ore pe săptămână. Acest număr depășește media din majoritatea țărilor vest-europene, unde timpul de lucru săptămânal nu depășește 35 de ore.

La această situație se adaugă faptul că în România există o tradiție a muncii peste program. Desigur, Codul Muncii reglementează în mod specific condițiile în care se pot presta și remunera orele suplimentare. Cu toate acestea, mulți angajatori încalcă aceste reguli, iar angajații fie nu își cunosc drepturile, fie se tem să-și apere interesele din teama de a-și pierde locul de muncă.

Conform unui sondaj anterior pandemiei, peste 65% dintre români lucrează peste program fără a fi plătiți, iar doi din trei angajatori nu oferă niciun beneficiu suplimentar pentru efortul depus. Aceasta în condițiile în care conform legislației în vigoare, remunerația pentru orele suplimentare ar trebui să fie de cel puțin 75% din salariul de bază corespunzător timpului lucrat.

Definiția orelor suplimentare în Codul Muncii
Orele suplimentare se referă la timpul lucrat peste limita maximă negociată în cursul săptămânii lucrătoare. Conform Codului Muncii, durata legală maximă a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, incluzând orele suplimentare.

Codul Muncii permite excepții, prelungind durata timpului de muncă peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de 4 luni, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.

Pentru anumite activități sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă, se pot negocia perioade de referință mai mari, dar care să nu depășească 6 luni. Sub rezerva respectării normelor privind sănătatea și securitatea în muncă, contractele colective pot prevedea derogări de la durata perioadei de referință, dar nu mai mult de 12 luni.

Este important de menționat că munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru lucrări urgente.

Cum ar trebui remunerate orele suplimentare în România
Potrivit Codului Muncii, orele suplimentare se plătesc cu un spor de cel puțin 75% din salariul de bază sau se compensează cu timp liber în următoarele 60 de zile.

Angajatorul trebuie să asigure două zile consecutive de repaus săptămânal. În cazul în care aceste zile nu pot fi sâmbătă și duminică, repausul săptămânal poate fi acordat în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern al companiei, iar salariații ar trebui să beneficieze de un spor la salariu.

În situațiile excepționale, când zilele de odihnă sunt acordate consecutiv timp de 14 zile, salariații au dreptul la dublul compensațiilor.

Recursul la lege pentru neplata orelor suplimentare
În cazul în care angajatul nu primește remunerația pentru orele suplimentare, acesta poate sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă. Angajatorul nu poate impune lucrul peste program fără consimțământul angajatului, iar în situațiile de muncă suplimentară nejustificată, angajatul are dreptul să sesizeze ITM.

Confidențialitatea sesizărilor poate fi o problemă, iar identitatea reclamantului poate deveni cunoscută angajatorului în timpul investigațiilor ITM. În cazul neplății orelor suplimentare, angajatul poate iniția o acțiune în instanță în termen de maximum 3 ani de la data la care dreptul era datorat.

Legea din 2020 a adus sancțiuni pentru angajatorii care refuză să respecte dispozițiile privind remunerarea orelor suplimentare, pedepsindu-i cu amenzi între 1.500 și 3.000 de lei pentru fiecare angajat în această situație.

Programele săptămânale lungi ale românilor
Chiar și fără ore suplimentare, românii au unul dintre cele mai lungi programe săptămânale de lucru din Europa. Conform Eurostat, în 2022, românii lucrează în medie 40,2 ore pe săptămână, alături de Bulgaria, depășind țări precum Grecia și Polonia.

Comparativ, Țările de Jos au cea mai scurtă săptămână medie de lucru cu 33,2 ore, iar Suedia și România au printre cele mai lungi programe pentru cei care lucrează cu jumătate de normă, cu 26,2 și 26,4 ore, respectiv.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI