31 octombrie: Ziua Arhivelor Naţionale. În 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti

31 octombrie: Ziua Arhivelor Naţionale. În 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti

În fiecare an, la 31 octombrie, este sărbătorită Ziua Arhivelor Naţionale. La această dată, în 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

Evenimentul este marcat de Arhivele Naţionale ale României, la nivel naţional, prin organizarea unor acţiuni menite să aducă în atenţia opiniei publice locul şi rolul Arhivelor în societate, să încurajeze dialogul cultural şi schimbul de idei, şi, totodată, să promoveze dimensiunea culturală a instituţiei şi rolul ei în cunoaşterea, conservarea şi valorizarea documentului de arhivă ca o componentă esenţială a patrimoniului cultural naţional.

Arhivele Naţionale ale României (ANR) sunt o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. În prezent, ANR funcţionează în baza Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002, respectiv prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 39/2006. Aflat în administrarea ANR, Fondul Arhivistic Naţional al României este definit de legislaţia în vigoare, astfel: „Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul prezentei legi, se înţelege: acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români din străinătate.”, menţionează site-ul oficial al Arhivelor Naţionale ale României.

Elaborarea primelor legi administrative moderne, respectiv a Regulamentelor Organice ale Ţării Româneşti şi Moldovei, în anii 1831-1832, a determinat înfiinţarea oficială a arhivelor, ca instituţie. Legile administrative moderne au fost elaborate de comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti, formate din reprezentanţii marii boierimi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki, fiind adevărate constituţii care au înzestrat Principatele cu instituţii menite să răspundă cerinţelor de modernizare a structurilor societăţii româneşti, potrivit volumului „Istoria României în date” (2003).

Arhivele Statului din Ţara Românească, aflate în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne), au fost înfiinţate la Bucureşti, la 1/13 mai 1831. Primul director a fost Iordache Rasti (1831-1837). Arhivele Statului din Moldova au fost înfiinţate la Iaşi, la 1/13 ianuarie 1832, şi se aflau în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei). Primul director a fost Gheorghe Asachi (1832-1849), notează acelaşi volum.

La 31 octombrie 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Primul director general a fost Grigore Bengescu. Noua organizare avea la bază principiul separării documentelor cu valoare istorică de cele cu valoare practică. Regulamentul pentru organizarea serviciilor arhivelor statului a intrat în vigoare la 25 iulie/6 august 1872, conform volumului „Istoria României în date” (1971).

După unificarea politică a statului român din 1918, au fost înfiinţate: Arhiva Statului din Cluj (14 martie 1920) sub numele de „Direcţiunea Arhivelor Statului pentru Transilvania”, care şi-a început activitatea în 1922; Arhiva Statului în Bucovina (Cernăuţi, 1924) şi Arhiva Statului în Basarabia (Chişinău, 1925). O nouă lege de funcţionare a Arhivelor Statului a intrat în vigoare începând din 1925, prevăzând, printre altele, constituirea direcţiilor regionale. Instituţia se menţine în subordinea Ministerului Instrucţiunii Publice, potrivit http://arhivelenationale.ro/. Astfel, au fost create Arhivele Statului din Craiova (1931), Timişoara (1936), Năsăud (1937), Braşov (1938).

La conducerea instituţiei, pentru perioade mari, s-au aflat personalităţi marcante ale culturii româneşti, precum Bogdan Petriceicu-Hasdeu (1876-1900) sau Dimitrie Onciul (1900-1923). Începând din 1924, a fost publicat periodicul de specialitate al Arhivelor Naţionale, respectiv „Revista Arhivelor”.

Arhivele Statului au fost trecute la 1 februarie 1951, printr-un decret, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Reţeaua Arhivelor a fost organizată după principiul teritorial-administrativ, funcţionând, în prezent, 41 de Direcţii Judeţene ale Arhivelor Naţionale şi Direcţia Municipiului Bucureşti.

FOTO: Facebook/ Arhivele Naţionale

Sursa: agerpres.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---