Anevrismul cerebral, un adevărat pericol pentru tineri. Doctor: „Cu cât este mai mare anevrismul, gradul de urgență de a-l trata e un pic mai mare”

Anevrismul cerebral, un adevărat pericol pentru tineri. Doctor: „Cu cât este mai mare anevrismul, gradul de urgență de a-l trata e un pic mai mare”

Doctorul Cristian Mihalea a explicat în cadrul unei emisiuni DCNEWS.ro și DC Medical, referitor la anevrismul cerebral, factorii de risc și cum poate fi tratat.

Dr. Cristian Mihalea, medic primar Radiologie Imagistică-Medicală, cu supraspecializare în Neuroradiologie Intervențională, și care operează la Spitalul CHU Bicentre din sudul Capitalei Franței și la Spitalul Clinic Sanador din București, a explicat la interviurile DC News și DC Medical, că fumatul și hipertensiunea sunt două dintre motivele pentru care apare anevrismul cerebral.

„Anevrismul cerebral este o dilatație a vasului carotidian sau a arterei cerebrale medii sau a arterei cerebrale anterioare, în care avem o dilatație, o slăbire a peretelui, care la momentul unei rupturi. Sunt hernii, este un perete de vas sanguin slăbit, un colagen care slăbește fie datorită fumatului, fie datorită hipertensiunii, fie pur și simplu nu avem o cauză precisă pe care o putem identifica, și la un moment dat acest perete herniat poate să se rupă. În urm unui puseu de hipertensiune, de exemplu, sau pur și simplu se rupe. Sângerarea produce o stricăciune asupra creierului, uneori ireversibilă, până la deces, alte ori cu sechele neurologice fabulos de importante.”, a explicat dr. Cristian Mihalea.
Cum poate fi evitată ruperea unui anevrism cerebral

Medicul a explicat că pentru a evita ruperea unui anevrism cerebral, neuroradiologii folosesc o metodă minim invazivă.

„Terapia constă în excluderea acestui sac anevrismal de pe angiografie, din torentul circulator, fie prin umplerea lui cu spirale de platină. Este vorba de o spirală de platină care umple progresiv sacul anevrismal, în timpul operației, undeva la 7-8 ore sau 5 ore poate dura o astfel de intervenție. Depinde de mărimea anevrismului. Îl umple, progresiv (…) este un material pe care noi îl introducem acolo ca să inducem trombozarea sacului anevrismal, respectiv excluderea lui de pe angiografie, eliminând riscul unei morți subite. Practic acesta este scopul tratamentului anevrismului cerebral”, a arătat dr Cristian Mihalea.
Când este necesară operarea

Dar nu toate anevrismele se operează, avertizează medicul, ci doar cele care trec de o anumită dimensiune.

„Este un consens în lumea științifică în care lucrăm, în comunitatea neuroradiologilor intervenționiști și a neurochirurgiei, la dimensiuni de peste 5 milimetri începem să ne gândim serios la tratamentul anevrismului, chiar peste 4,5 milimetri în alte centre. Sub dimensiunea de 4 milimetri nu. Dar îl urmărim imagistic. Adică, dacă noi constatăm la un RMN astăzi că avem un anevrism de 4 milimetri, peste 6 luni, 12 luni, îi facem din nou un RMN. Anevrismele de talie mică sunt între 5 și 7-8 milimetri, de la 8 la 14 milimetri vorbim de anevrisme medii, de la 14 milimetri în sus vorbim de anevrisme de talie mare”, a precizat specialistul.
O ruptură de anevrism e a doua cauză de deces la tineri

Dr. Cristian Mihalea a subliniat că, din păcate, jumătate dintre cei care fac o ruptură de anevrism cerebral decedează, aceasta fiind a doua cauză de deces subit la tineri, după infarctul miocardic acut.

„Toate trebuie tratate, pentru că riscul lor de ruptură crește și el progresiv. Un anevrism de talie medie are o rată de ruptură de 2-3% pe an, un anevrism de talie mare ajunge și la 8-9% rată de ruptură pe an. Adică dacă avem 100 de pacienți cu acest tip de anevrism, de talie medie, 5 dintre ei vor experimenta ruptura în următoarele 12 luni. Din cei 5, 2-2,5 decedează, decedează pe loc. Este cazul tipic de pacient tânăr care am auzit dintr-o dată că a dispărut dintre noi și nu a fost din cauza unui infarct miocardic acut. O ruptură de anevrism e a doua posibilitate de deces. În decurs de câteva zeci de minute pacientul ajunge în stare comatoasă. Noi le tratăm electiv.

În clipa în care constatăm de pe un RMN, de pe o examinare CT că există o suspiciune sau un diagnostic de certitudine de anevrism cerebral, următorul pas este să efectuăm o angiografie cerebrală diagnostică, în care măsurăm la milimetru talia acestui sac anevrismal, cât de mare este coletul sacului anevrismal și așa mai departe, pentru a ști cu ce materiale vom trata acest pacient. Cu cât este mai mare anevrismul, gradul de urgență de a-l trata e un pic mai mare”, a arătat medicul.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---