Sprijin de la stat pentru telesalariați: Aspecte de luat în considerare la solicitarea banilor

Firmele vor putea să ceară câte 2.500 de lei/telesalariat de la stat odată ce normele de aplicare ale măsurii de sprijin pentru angajatorii cu telesalariați apar în Monitorul Oficial. Aceștia se vor acorda, în limita fondurilor disponibile, până la finele anului. Sunt însă multe aspecte de luat în considerare la solicitarea lor, poate mai multe decât la alte forme de sprijin pentru angajatori acordate în ultima perioadă.

Sprijinul financiar este cuprins în OUG nr. 132/2020 și normele sale de aplicare, la momentul acesta doar în formă de proiect, sunt cuprinse într-un ordin al ministrului muncii.

1. Cele minimum 15 zile de telemuncă din timpul stării de urgență

Ordonanța este destul de clară în privința acestei condiții – sprijinul se acordă „angajatorilor, pentru angajații care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgență pentru cel puțin 15 zile lucrătoare”. Nu se specifică însă că zilele acelea trebuie să fi fost și consecutive.

2. Angajații pentru care se cer banii încă lucrează în regim de telemuncă

Firesc, de altfel, Guvernul nu acordă acești bani celor care au avut câțiva angajați în telemuncă 15-16 zile lucrătoare, ci acelora care încă utilizează acest regim de muncă („impulsionarea angajatorilor de a utiliza forme alternative de muncă”, potrivit preambulului ordonanței). Dacă ne uităm pe modelul declarației pe propria răspundere pe care firmele trebuie să o depună când cer acești bani (din proiectul de ordin), vedem că angajatorii sunt obligați să declare pe propria răspundere că cer acești bani pentru angajați care lucrează (nu care au lucrat/lucrează) în regim de telemuncă. Mai mult decât atât, aceștia pentru care se cer banii sunt dintre cei care au lucrat cele minimum 15 zile lucrătoare și în starea de urgență. Iată, mai jos, un extras din conținutul declarației:

„1. angajaţii pentru care se solicită sumele prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 lucrează în regim de telemuncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă;

2. angajaţii prevăzuţi la pct.1 au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă pentru cel puţin 15 zile lucrătoare”.

Asta ne face să ne gândim la ipoteza în care unii dintre cei care au lucrat în starea de urgență în regim de telemuncă, dar care, acum, dintr-un motiv sau altul, nu mai sunt încadrați cu telemuncă. Pentru aceștia nu se pot cere banii pentru că nu este îndeplinită condiția de la pct. 1.

Angajatorii trebuie să fie foarte atenție la declarațiile pe propria răspundere pentru că își asumă conținutul lor sub riscul unui dosar penal – falsul în declarații este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă (penală, nu contravențională – cu totul alt regim și alte consecințe).

3. Angajatorul nu are activitatea suspendată și alte condiții eliminatorii

Mai sunt și alte condiții de acordare a banilor care exclud din start anumite categorii de firme, condiții pe care le găsim și asumate prin declarația pe propria răspundere:

angajatorul nu se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate, potrivit legii; dar ar putea fi vorba de firme care sunt în procedură de insolvență și nu au ajuns în faliment;
angajatorul nu este înregistrat în jurisdicţii necooperante în scopuri fiscale; avem o listă la nivelul Uniunii Europene (UE) cu aceste jurisdicții, ce include țări din afara UE care încurajează practici fiscale abuzive, reducând în mod drastic veniturile din impozitul pe profit ale statelor membre (mai multe detalii, aici).

4. Trecerea la telemuncă trebuie să reiasă din Revisal – trebuia trecută încă din primăvară, de fapt

Ajutorul promis de Guvern pentru firmele care au avut telesalariați măcar 15 zile în perioada stării de urgență nu va putea fi accesat de cei care nu apar în sistem cu telemuncă, care au făcut trecerea doar la nivel practic, prin acte unilaterale. Chestiunea e subliniată în normele de aplicare ale acestei măsuri, unde vedem, în tabelul pe care solicitanții îl vor completa la solicitarea banilor, că trebuie menționat „[n]umărul și data contractului individualde muncă/actului aditional la contractul individual de muncă, după caz, prin care s-a stabilit desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă”, conform înregistrării din Revisal.

Atenție! Este subliniată și în tabel chestiunea modalității de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat. Potrivit Legii telemuncii, contractul de telemuncă trebuie să cuprindă acest lucru.

5. Trebuie să arăți ce cumperi de banii respectivi – altfel îi dai înapoi

Mai mult decât atât, există un termen strâns pentru asta. În termen de 30 de zile de la acordarea sumei, firma trebuie să trimită agenției de muncă documente justificative pentru cumpărăturile respective. „În cazul nerespectării obligației de transmitere a documentelor justificative referitoare la achiziția categoriilor de bunuri stabilite prin ordinul ministrului muncii și protecției sociale, angajatorul restituie integral suma acordată, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului (de 30 de zile pentru a aduce documentele justificative – n.red.)”. Nu se spune însă nimic despre o eventuală dobândă.

6. Ce ai voie să cumperi și cu ce documente te duci la agenția de muncă apoi

Nu sunt prevăzute de ordonanță, ci de normele de punere în aplicare (reamintim că, la momentul redactării articolului, acestea sunt încă nepublicate în Monitor):

categoriile de bunuri:
Sisteme de calcul tip laptop/notebook;
Tablete;
Smartphone;
Echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente bunurilorprevăzute la pct.1-3;
Echipamente necesare conectării la internet a bunurilorprevăzute la pct.1-3;
Licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software aferente bunurilorprevăzute la pct.1-3 necesare pentru desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 81/2018.
documentele justificative:
facturile fiscale emise de către furnizorii de bunuri şi servicii tehnologice;
bonurile fiscale sau extrasele de cont care să ateste plata facturilor prevăzute la lit. a);
fişele de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosinţa telesalariaţilor, întocmite conformmodelului prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile;
bonurile de mişcare a mijloacelor fixe date în folosinţa salariaţilor, întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2634/2015;
situaţia cu serviciile tehnologice pe care angajatorul le asigură fiecărui telesalariat.

Practic, angajatorii au un termen relativ scurt să facă achizițiile și trebuie să aibă grijă să se încadreze în lista respectivă cu produsele cumpărate. Firește, nimic nu îi împiedică să cumpere și alte lucruri, doar că, probabil, agențiile de muncă vor tăia de pe listă orice achiziție care nu se încadrează și, practic, firmele vor fi plătit acele lucruri nu din banii statului, ci din propriul buzunar.

7. Banii se vor acorda în ordinea depunerii solicitărilor

Chestiunea este subliniată în ordonanță – „banii se acordă în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de șomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinație”. Totuși, ideal ar fi ca solicitările să se facă cât mai curând, pentru că e posibil ca banii să se epuizeze destul de repede.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---