Mihail David: Antreprenoriatul, sursă a prosperității economice și a stabilității socio-politice

Mihail David: Antreprenoriatul, sursă a prosperității economice și a stabilității socio-politice

Antreprenoriatul constă în dorinţa şi capacitatea de a dezvolta, organiza şi gestiona o afacere, împreună cu oricare dintre riscurile sale, pentru a face profit. Cel mai evident exemplu de antreprenoriat este demararea noilor afaceri. Spiritul antreprenorial se caracterizează prin inovare şi asumarea de riscuri şi este o parte esenţială a capacităţii unei naţiuni de a reuşi într-o piaţă globală în continuă schimbare şi din ce în ce mai competitivă. Marele economist Joseph Schumpeter spunea că „în antreprenoriat există o înțelegere pe care o facem în legătură cu un anumit tip de comportament care include: inițiativă, organizarea și reorganizarea mecanismelor socio-economice și acceptarea riscului și a eșecului”.

În urma studiilor întreprinse pentru a identifica ansamblul calităților care condiționează rezultatele antreprenorilor, s-a ajuns la concluzia că toți antreprenorii de succes prezintă cât mai multe calități dintr-o listă care cuprinde autocontrolul, asumarea riscurilor, abilitățile manageriale, inițiativă și responsabilitate, independența, tenacitatea, energia, originalitatea, orientarea spre rezultate, flexibilitate, determinare și perseverență, căutarea succesului, învățarea din greșeli și din experiențele anterioare, rezolvarea problemelor persistente, orientarea spre oportunități, toleranță la eșec, încredere în sine și optimism, spiritul vizionar, creativitatea și inovarea, lucrul în echipă. Nu norocul, ci aceste calități transformă un om în antreprenor, dovadă fiind faptul că, de cele mai multe ori, sumele impresionante câstigate la loto, nu-i transformă pe posesorii lor în antreprenori. „Există puține persoane mai nefericite sau mai aproape de depresie decât câștigătorii la loto. Norocul nu e o binecuvântare sau un criteriu de succes dacă nu știi ce să faci cu el. Mai degrabă decât să fie norocoși, antreprenorii au un soi de încredere și convingere legată de munca lor care-i face să vadă oportunitățile, să creeze relații, să ceară lucruri. «Cu cât muncesc mai mult», spunea cineva, «cu atât sunt mai norocos»”. [Andreea Roșca, jurnalist, scriitor și antreprenor]. De asemenea, aceste calități fac din antreprenor un actor principal și un simbol al economiei libere.

Rezultatul antreprenoriatului este întreprinderea privată. Winston Churchill, fost premier britanic și poate cel mai mare om politic al secolului XX, este autorul următorului aforism: „Unii oameni consideră întreprinderea privată ca fiind un tigru prădător ce trebuie împușcat. Alții o privesc ca fiind o vacă pe care o pot mulge. Puțini oameni o văd ca fiind un cal sănătos ce trage o căruță grea“. Desigur, în aforismul lui Churchill, cei care consideră întreprinderea privată ca fiind un tigru ce trebuie ucis sunt comuniștii, iar cei pentru care întreprinderea privată este vaca ce trebuie mulsă permanent sunt socialiștii/social-democrații. Evident, căruță grea pe care o trage „calul sănătos” numit întreprindere privată, este economia unei țări. Acest „cal sănătos” aduce prosperitatea economică ce permite realizarea tuturor celorlalte obiective pe care și le propune o societate.

Intreprinderile mici şi mijlocii (IMM) reprezintă cel mai dinamic sector al unei economii. Conform statisticilor publicate de Eurostat, 99 din fiecare 100 de companii din Europa sunt IMM și 8 job-uri noi din 10 sunt create în IMM. De asemenea, 9 din 10 IMM fac parte din segmentul Micro. România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de întreprinderi private la mia de locuitori – 29, faţă de 57 media din UE. Cele mai multe dintre ele au mai puțin de 50 de angajaţi și cifra afaceri mai mică de 100 milioane lei. IMM din România reprezintă 99.91% din totalul întreprinderilor active în economia naţională. Microintreprinderile au o pondere de 97.8%, întreprinderile mici de 1.7% iar întreprinderile mijlocii, 0.3%. Intreprinderile mari, a căror cifra de afaceri reprezintă aproximativ 42% din economia naţională au o pondere de 0.1% în numărul total de întreprinderi. Ponderea IMM-urilor în valoarea adăugată generată în România este de 51,3%, al treilea cel mai scăzut nivel din UE. Pe de altă parte, IMM angajează 65,8% din totalul salariaţilor, aproape de media europeană de 66,4%. Intr-o analiză SWOT a economiei Regiunii Centru(județele Alba, Sibiu, Brașov, Mureș, Covasna și Harghita), unul dintre punctele slabe îl constituie numărul scăzut de IMM raportat la populația regiunii, adică dezvoltarea redusă a antreprenoriatului.

Dezvoltarea antreprenoriatului este, alături de investițiile străine, un factor ce poate opri migrația românilor și poate contribui chiar la întoarcerea lor în țară după cum se arată în documentul Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate intitulat PLUS Acum. În Vestul Europei, SUA și Canada, emigrația românească găsește oportunități antreprenoriale mult mai greu decât în România unde aproape totul trebuie (re)construit. Dacă la nivel central, pentru a stimula antreprenoriatul trebuie implementate o legislație și o fiscalitate simplă și stabilă, la nivel local trebuie implementate proiecte de înființare a unor structuri cum sunt incubatorul de afaceri sau incubatorul de afaceri virtual. Misiunea unui incubator este de a ajuta start-up-urile, de a stimula inovaţia şi de a genera un mediu favorabil spiritului antreprenorial. Incubatorul găzduiește firmele-chiriaş pe o anumită perioadă de incubare după care îşi ajută chiriaşii să intre într-un  parc industrial. Un parc industrial trebuie să atragă o masă critică de industrii de înaltă tehnologie pentru a forma clustere industriale şi să ofere o serie de beneficii pentru firmele participante, cum ar fi împrumuturi de stat cu dobândă mică, fonduri de coparticipare pentru cercetare-dezvoltare, avantaje fiscale, taxe reduse pe mărfuri şi activităţi, scutiri tarifare şi tehnologie străină subvenţionată de guvern. Parcul industrial trebuie susţinut cu resurse umane de înalta calificare şi cu cercetare-dezvoltare de către universităţile de cercetare avansată în ştiinţă şi tehnologie, mai ales în ceea ce priveşte electronica şi tehnologia informaţiei.

Sectorul IMM-urilor este principala sursă de formare a clasei de mijloc, clasa ce asigură stabilitatea socio-politică a unei țări, deoarece distribuția puterii economice în sistemul firmelor mici și mijlocii conduce la un raport favorabil al acesteia în societate. In Germania, afacerile mijlocii, numite „Mittelstand“, reprezintă coloana vertebrală a economiei. Peter Altmaier, ministrul economiei, spunea recent că Germania va fi „locomotiva economică“ ce va scoate Europa şi lumea din criza coronavirusului. O componentă esenţială a acestei reuşite este capacitatea Mittelstand de a-şi reproiecta produsele şi reorienta vânzările, de a se adapta.

În țările postcomuniste, o rețea extinsă de IMM și o clasă mijlocie numeroasă sunt un indiciu al implementării reușite a reformelor și al avansării spre o economie liberă, în caz contrar fiind clar că reformele stagnează. Formele fară fond, un fenomen specific societății românești, se manifestă și în antreprenoriat, fiind reprezentate de antreprenorii abonați la bugetul de stat. Asocierea, apărută după 1990, între politicieni şi unii oameni de afaceri a capturat o buna parte a economiei, reflectând eşecul guvernelor de a instaura adevăratul capitalism. Intârzierea cu care au fost adoptate anumite reglementări a condus la un deficit de antreprenori adevăraţi şi la un exces de antreprenori „de carton”, care fac parte din clientela partidelor politice. Ei nu se îmbogăţesc din riscurile pe care şi le asumă pe banii proprii cum ar fi normal, ci din alocările bugetare care îi favorizează în raport cu alţii. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în capitalismul bazat pe pieţe libere, antreprenorii conectați la fondurile bugetare văd oportunități de afaceri în orice proiect bugetar. Pe de altă parte, un fragment important din proprietatea statului român a ajuns în mâinile unor persoane sau grupuri autohtone lipsite de statusul şi competenţele cerute de noua lor poziţie socială. Antreprenorii „de carton” nu se bucură însă de prestigiul pe care-l au antreprenorii adevărați.

Consiliul Județean Alba condus de USR PLUS va sprijini antreprenoriatul și va avea posibilitatea să o facă pe baza experienței acumulate de viitorii noștri consilierii județeni, care provin în proporție covârșitoare din mediul privat. Vom putea astfel dezvolta programe pe domenii de activitate, iar fondurile alocate în bugetele anilor următori pentru promovarea produselor și serviciilor oferite de companiile din Județul Alba se vor oglindi în creșterea volumelor și vânzărilor și vor deveni astfel mai vizibile pe piața națională și internațională.

Mihail David, candidatul USR PLUS pentru Președinția Consiliului Județean Alba

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI