Strategii electorale

Până la alegerile locale din acest an au mai rămas aproximativ trei luni, timp în care partidele trebuie să-şi stabilească listele de candidaţi şi să se poziţioneze cât mai favorabil în opţiunile electoratului. Efortul de intrare în graţiile alegătorilor este unul permanent, o acţiune neîntreruptă, dar pe care fiecare partid sau om politic o duce după propriile puteri intelectuale. Unii inundă spaţiul public cu critici mai mult sau mai puţin întemeiate, exprimate de obicei sub forma unor înjurături agresive. Alţii se mulţumesc să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu lăsând oamenii să judece singuri dacă oraşul, comuna sau judeţul în care trăiesc a cunoscut o evoluţie benefică în mandatul lor.
Partidele sunt acum foarte preocupate de finalizarea candidaturilor. Şi-au fixat şi termene: Uniunea Social Liberală – 15 martie, iar Partidul Democrat Liberal – 31 martie. Asta ca să vorbim doar despre principalii „combatanţi”. Ei, dar asta nu este o treabă uşoară. PSD şi PNL şi-au „unit destinele” cu peste un an în urmă asigurându-i atunci pe toţi că vor candida pe liste comune, că vor face peste tot front unit împotriva portocaliilor. Ulterior au apărut nuanţări: candidaţi comuni vor fi musai numai pentru fotoliile de preşedinte de consiliu judeţean şi primar de reşedinţă de judeţ. În rest va fi cum doresc organizaţiile locale şi judeţene. Candidaturile în oraşele mici şi în comune nu sunt o „chestiune pe care să o gestioneze centrul”, spune vicepreşedintele PNL Mihai Voicu. Atitudinea asta a apărut încet, încet pe măsură ce „conflictele” din teritoriu s-au înmulţit. Orgoliile şi interesele locale nu pot fi armonizate aşa cum vor conducerile centrale ale PSD şi PNL. Ei nu pot să colaboreze fără poticneli nici la nivel central, exemple în acest sens fiind decizia anunţată cu tam-tam de parlamentarii PNL că îşi vor da demisia din Parlament, devenită apoi doar prostest parlamentar. A fost o decizie nediscutată cu colegii de la PSD, cărora li s-a forţat mâna. În oglindă, nici preşedintele PSD Victor Ponta nu şi-a discutat discursul de la şedinţa de investire a premierului Răzvan Ungureanu, fapt ce a stârnit destulă nemulţumire în rândurile liberalilor. Un exemplu de neînţelegere de ultimă oră din judeţul nostru este anunţarea de către preşedintele PNL Teodor Atanasiu a candidaturii actualului primar din Şpring (transfug de la PDL) ca fiind susţinut de USL. N-a trecut mult şi a venit şi replica din partea PSD, care a anunţat că nu susţine această candidatură şi va avea candidat propriu. Nu este acesta singurul caz, nici din judeţ şi nici la nivelul ţării.
Ei, dar nici de partea cealaltă lucrurile nu stau altfel. Bănuita colaborare dintre PDL şi UNPR a fost recunoscută în clar după Colegiul Director de duminică. Doar la nivel local, acolo unde se poate. Observăm o diferenţă de abordare între USL şi Mişcarea Populară. USL îşi concentrează colaborarea la nivel central, iar Mişcarea Populară (PDL şi UNPR) se concentrează la nivel local. Asta cel puţin deocamdată. Nici colaborarea dintre PDL şi UNPR nu este lipsită de poticneli. Preşedintele PDL Dolj, Radu Berceanu a anunţat limpede că nu se pune problema ca democrat liberalii doljeni să susţină candidatura la Primăria Craiovei a actualului primar Antonie Solomon.
Până când partidele nu se vor hotărî să revină la modelul clasic al prezentării în alegeri de unele singure, nu vom şti limpede care este valoarea electorală a fiecăruia şi ciondănelile la împărţirea „tortului” vor consuma energia care ar trebui pusă în slujba guvernaţilor. Deocamdată, în România, asta e doar teorie!

Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI