Liber la PENSII SPECIALE doar pentru PRIMARI: aleşii locali vor avea dreptul la pensii speciale din ianuarie 2021

Liber la PENSII SPECIALE doar pentru PRIMARI: aleşii locali vor avea dreptul la pensii speciale din ianuarie 2021

Deşi în trecut judecătorii au respins prevederi controversate din această lege, cum e cazul pensiilor speciale pentru unii aleşi locali, Codul Administrativ, adoptat prin ordonanţă de urgenţă de Guvernul Dăncilă, a trecut de CCR.

Codul Administrativ a fost subiect de dispută între partidele în ultimii trei ani, timp în care, după trecerea sa de Parlament, a fost declarat neconstituţional o dată, iar în aprilie 2019 a fost la un pas să fie adoptat iarăşi, dar formaţiunile parlamentare au ajuns la consens: respingerea acestuia şi înlocuirea cu un alt proiect similar. Însă proiectul similar nu a mai ajuns la Parlament, iar Guvernul Dăncilă a ales să dea ordonanţă de urgenţă pentru Codul Administrativ. Motivaţia: atacarea la CCR devenea dificilă, iar aleşii locali, care cereau pensii speciale şi pentru ei, erau potoliţi cu un an înainte de alegeri.

Dar Avocatul Poporului, adică Renate Weber, a atacat legea la CCR. De această dată, judecătorii de la CCR nu au mai declarat neconstituţional Codul Administrativ. „În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale, în raport de criticile formulate”, precizau judecătorii Curţii Constituţionale, într-un comunicat scurt.

Integritatea guvernanţilor

Practic, prin acceptarea Codului Administrativ este dată undă verde ocupării de funcţii în Guvern a persoanelor care au probleme integritate sau sunt incompatibile. Restricţia a fost păstrată doar în cazul existenţei unei condamnări definitive.

De asemenea, aleşii locali vor avea dreptul la pensii speciale din ianuarie 2021. Mai precis, primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor avea dreptul la pensie de serviciu, fiind remuneraţi în funcţie de numărul lor de mandate duse până la capăt. În trecut, Curtea Constituţională mai hotărâse, prin două decizii din 2016, că pensiile speciale pentru aleşii locali trebuie să fie date tuturor categoriilor de aleşi adică primari şi consilieri, preşedinte de consiliu judeţean şi consilieri judeţeni, pentru că în caz contrar ar exista o discriminare. Aşadar, ori au dreptul toţi aleşii locali la pensie de serviciu, ori niciunul. În actuala formă a Codului Administrativ, pensii speciale primesc primarii, viceprimarii, preşedinţii de consiliu judeţean şi vicepreşedinţii de consiliu judeţean.

O problemă de constituţionalitate e reprezentată şi de introducerea faptului că autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare. Această problematică a mai fost respinsă la Curtea Constituţională, când era ataşată la două legi – Lege privind reforma în domeniul sănătăţii şi Legea asistenţei sociale -, în iunie 2017.

Argumentele Avocatului Poporului

Argumentaţia lui Renate Weber a fost respinsă, chiar dacă aceasta se referea şi la elemente de neconstituţionalitate ale Codului Administrativ din trecut. Un prim motiv invocat de Avocatul Poporului a fost faptul că în ordonanţă adoptată sunt reglementare o serie de aspecte care nu justifică „susţinerea urgenţei” şi a „situaţiei extraordinare”, calea procedurală aleasă fiind greşită. „În cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraodinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe”.

Un doilea argument a fost acela că punerea în acord a unei legi cu o decizie a CCR ar trebui să se facă pe cale parlamentară, nu prin ordonanţă de urgenţă. Precizarea vine după ce Legea Codului Administrativ, adoptată de Parlament, nu a trecut de CCR. De asemenea, în nota de fundamentare a ordonanţei a fost menţionat faptul că metoda ordonanţei de urgenţă în Parlament a fost aleasă după ce în Parlament a avut loc un eşec al „procesului de legiferare”. Total fals, în condiţiile în care de comun acord partidele au decis să respingă proiectul de lege privind Codul Administrativ, după ce Curtea Constituţională întorsese proiectul în legislativ.

Avocatul Poporului invocase faptul că prin Codul Administrativ are loc o inversare a raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern, Executivul fiind lăsat să joace, de fapt, legiuitor, fără un motiv bine întemeiat.

Ultimul aspect invocat de Avocatul Poporului a fost că prin forma ordonanţei de urgenţă ar fi fost afectat regimul instituţiilor fundamentale ale statului, în acest caz Guvernul, prin faptul că noua formă a Legii de funcţionare şi organizarea a Guvernului ar fi acceptat în Executiv şi persoane care se aflau în stare de incompatibilitate.

Legea dată de Parlament, respinsă de CCR

Codul Administrativ a mai fost declarat neconstituţional în noiembrie 2018, pe motive extrinseci. La acea vreme judecătorii Curţii Constituţionale criticaseră faptul că legea, adoptată prin votul aleşilor PSD, PNL, UDMR şi ALDE, încălca principiul bicameralimsului, adică forma de la forul decizional era semnificativ diferită de cea de la Senat, dar şi faptul că nu au solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Economic şi Social. Parlamentarii PSD şi PNL au vrut să tranşeze problema Codului Administrativ în Parlament, fiind dezbateri aprinse pe tema pensiilor speciale pentru primari. Până la urmă au decis să respingă proiectul de lege în aprilie 2019.

Sursa: adevarul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI