Bine-ai venit în jilţul tău, Măria Ta!
Strălucirea LUCEAFĂRULUI a străpuns drapa neagră a nimicniciei de astăzi, aşa cum a făcut-o şi în vremea sa, pentru că harul cu care Dumnezeu l-a înzestrat a călcat cu semeţie peste moarte şi l-a trecut în eternitate.
„,…nu nutrea nicio aspiraţie pentru sine, ci numai pentru poporul din care făcea parte, fiind prin aceasta mai mult un exponent decât un individ”. (G. Călinescu).
Steaua acestui „exponent” ne luminează calea pe care păşim prin lume, unde convingem despre vibraţia sufletului românesc, despre culorile plaiului mioritic, despre tăria braţului vitejesc al românilor, despre profunzimea gândirii unui neam care şi-a proclamat dreptul la demnitate.
Ce eşti tu, Americă democratică, cu largul tău caleidoscop etnic, cu toată tehnica ta cosmică, dacă n-ai un Eminescu?
Eminescu românescul stă alături de un Shakespeare, de un Balzac şi Corneille, de un Schiller şi Goethe, de un Dante, de un Puşkin. De acolo, de sus, Eminescu trimite raza lui astrală asupra rotundului ţării şi spune: iată România mea! – cu „floare-albastră”, cu „miros de tei adormitor”, cu susur de izvoare şi cântec de tulnic, cu tărăgănarea Doinei care plânge durerea poporului „De la Nistru pân’ la Tisa”, cu tânguirea înstrăinatului al cărui suflet „arde de dor nemărginit”, o Românie cu „braţele nervoase, arma de tărie” care i-au conferit „fală şi mândrie” ca „ţară de glorii”.
Acesta este EMINESCU, cel care ne poartă stindardul şi deţine sceptrul pe care înaltul for cultural şi stiinţific al ţării, Academia Română, i l-a conferit, recunoscându-i supremaţia prin instituirea datei de naştere a poetului ca Ziua Naţională a Culturii Române.
„Bine-ai (re)venit în casa noastră!”
Să mulţumim academicianului prahovean Eugen Simion că a încununat strădania de a ni-l reda pe Eminescu cu această recentă izbândă!
Pentru cei ce mai au obrăznicia de a mai spune vorbe denigratoare despre Eminescu, e rău că s-au născut, deoarece „putrejunea” îi va şterge de pe răboj.
Să mergem, în această zi, la Panteonul Eminescu şi să depunem florile recunoştinţei!
Cântaţi-l, poeţi, ilustraţi-l, pictori, pe domnitorul Culturii Române!
Prof. Georgeta CIOBOTĂ
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Prăpăd la Sohodol după o vijelie puternică: Mai mulți copaci, puși la pământ de vântul puternic
Prăpăd la Sohodol după o vijelie puternică: Mai mulți copaci, puși la pământ de vântul puternic O vijelie puternică a făcut prăpăd la Sohodol. După zilele caniculare, furtunile lovesc cu la fel de multă putere mai multe zone din județ. Citește și: VIDEO | Natura s-a dezlănțuit vineri la Șibot: Ploaie torențială și rafale de […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Muntele Găina sau ”Muntele Dragostei” din Alba, unde are loc anual Târgul de fete, încărcat de legende și tradiție
-
Opinii - Comentariiacum 2 ore
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ilie 2024. Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Prooroc Ilie
-
Opinii - Comentariiacum 5 ore
Mesaje cu URARI de ”La mulți ani” de Sfântul Ilie 2024. Felicitări și idei de mesaje pentru sărbătoriți
-
Sportacum 3 zile
FOTO: Reunire la Metalurgistul Cugir, cu revenirile lui G. Goronea, S. Itu și M. Codrea
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
15 iulie: Ziua Mărcii Poștale Românești. Primele mărci poștale, tipărite în Moldova, în 1848
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
15 iulie, Ciurica, o altă zi a femeilor! Dacă îţi baţi bărbatul, îţi va merge bine tot anul