De ce a fost condamnat la 13 ani de închisoare autorul crimei de la Sebeş: ”Fapta a fost comisă într-o perioadă de creștere a infracțiunilor de omor cu violență la nivel național”
Tribunalul Alba a finalizat motivarea deciziei prin care a pronunțat o condamnare de 13 ani de închisoare pentru inculpatul Stancu Valer (37 de ani), autorul crimei din parcarea unui local din Sebeș. Judecătorul a respins cererile de schimbare a încadrării juridice a faptei și a decis să judece pe baza rechizitoriului întocmit de Parchet: omor cu recunoașterea faptei.
În aceste condiții, a rezultat o condamnare relativ blândă pentru o crimă care a șocat comunitatea locală. Victima acestuia, Bercuciu Adrian (32 de ani) a decedat după ce a fost înjunghiat în inimă, în urma unui conflict ce a avut loc între cei doi în data de 12 mai 2018.
Decizia instanței de fond a fost contestată atât de părțile civile, cât și de autorul crimei, dosarul urmând să ajungă la Curtea de Apel. Pe lângă condamnarea la închisoare, inculpatul ar urma să plătească daune morale și materiale în valoare de 83.500 de lei. Magistratul a explicat în conținutul sentinției de ce a respins ”premeditarea” faptei, solicitată de rudele victimei, respectiv ”provocarea” infracțiunii, solicitată de autorul omorului.
”Din relatările martorilor oculari rezultă că cei doi s-au întâlnit întâmplător, victima fiind cea care l-a abordat pe inculpat la discuții, venind lângă mașina acestuia, iar după discuții contradictorii victima i-a propus inculpatului să se bată unul cu altul.
Or, dacă inculpatul ar fi premedita fapta, lucrurile ar fi stat invers. Comiterea unei infracțiuni de omor în public, în parcarea unui local, nu se încadrează tiparului de comitere cu premeditare a infracțiunii care presupune alegerea timpului, locului, modului precum și executarea unor acțiuni, astfel încât să se producă urmarea dorită și se împiedice descoperirea faptei.
Instanța conchide că incidentul dintre părți a fost unul spontan, întâlnirea dintre cei doi nu a fost planificată de inculpat, iar agresiunile s-au produs după ce, în prealabil, cei doi s-au certat, adresându-și cuvinte injurioase, victima fiind cea care a venit înspre mașina inculpatului, l-a abordat la discuții și i-a propus să se bată «în parte». Lovitura cu cuțitul a fost aplicată de inculpat când era căzut la pământ, iar victima se afla peste el și îi aplica lovituri cu pumnii”, se precizează în document.
Bătaie ”în parte” pentru reglarea de conturi
În legătură cu o posibilă ”provocare” a faptei, magistratul afirmă că din probele care au fost administrate cu privire la derularea incidentului nu rezultă că acțiunile victimei au fost de natură să îi provoace inculpatului o puternică temere care să justifice riposta acestuia în sensul de a-i înfige cuțitul în piept. ”Este adevărat că victima este cea care l-a abordat la discuții pe inculpat și că după discuții contradictorii, tot victima a fost cea care i-a propus să se bată «în parte», aceasta însemnând o bătaie între doi bărbați pentru reglarea unor situații. Însă nu i-a propus să se omoare reciproc sau să folosească obiecte apte să producă decesul.
Victima nu avea cuțit sau alt corp contondent asupra sa, astfel ca inculpatul să se teamă pentru viața sa și să riposteze prin înfigerea cuțitului în pieptul victimei. Analizând proporționalitatea ripostei cu atacul rezultă că inculpatul a ripostat disproporționat, nefiind justificată de o temere puternică acțiunea sa de a-i aplica victimei în piept o lovitură cu cuțitul, respectiv într-o zonă susceptibilă de a provoca lezarea gravă a unor organe vitale, chiar dacă victima l-a lovit cu pumnul anterior.
La analizarea acestei situații se are în vedere și faptul că, anterior, cei doi erau într-o stare de tensiune, transmițându-și reciproc mesaje prin cunoscuți care însă nu pot fi situate nici în contextul unei premeditări a faptei, dar nici în contextul unei provocări din partea victimei care să atenueze săvârșirea infracțiunii de omor comisă de inculpat”, se afirmă în motivare.
În concluzie, instanța a aplicat o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege, care, redusă cu o treime pentru că inculpatul a recunoscut fapta, înseamnă 13 ani de închisoare. ”S-a avut în vedere că fapta a fost comisă într-o perioadă de creștere a infracțiunilor de omor comise cu violență la nivel național, săvârșite în locuri publice, pentru reglări de divergențe, situație ce a indus o stare de nesiguranță în rândul opiniei publice, ori organele judiciare au menirea să protejeze viața cetățenilor și să prevină asemenea fapte, inclusiv prin aplicarea unor pedepse proporțional dozate în raport de impactul social produs prin infracțiune”, a concluzionat judecătorul de la Tribunalul Alba.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
2 februarie 1958: Ultimii combatanți ai grupării de rezistență armată din Munții Apuseni, lichidați de forțele de represiune
2 februarie 1958: Ultimii combatanți ai grupării de rezistență armată din Munții Apuseni, lichidați de forțele de represiune În noaptea de 1 spre 2 februarie 1958, ultimii combatanți ai grupării de rezistență armată din masivul Vlădeasa – Munții Apuseni, sunt încercuiți de forțele de represiune în satul Traniș din comuna Valea Drăganului. Ca urmare a […]