Relațiile dintre retailerii activi pe plan local și producătorii și procesatorii români sunt din nou pe cale a se schimba, atât ca urmare a reacției Comisiei Europene care a declanșat anul trecut procedura de infringement împotriva României, dar și ca urmare a reacțiilor din piață. Comisia de Agricultură din Camera Deputaților a reînviat un proiect de act normativ depus în 2016 de un deputat PSD, respins de Senat în același an, și a construit pe marginea lui o nouă variantă care așteaptă girul Comisiei Europene pentru a fi definitivat. Iar dacă proiectul va fi adoptat în această formă, schimbările vor fi majore, pentru că ating cele mai importante aspecte ale legii – definiția produsului autohton, obligația retailerilor ca 51% din produsele de bază de pe raft să provină din lanțul alimentar scurt, obligația magazinelor de a promova produsele românești și termenele de plată ale furnizorilor.
Ce înseamnă produs românesc
Conform propunerii Comisiei pentru Agricultură dn Camera Deputaților, după discuțiile cu Comisia Europeană, prin produs autohton (românesc în varianta actuală a legii aflată în vigoare) se înțelege „un produs obţinut din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din parteneriat direct”.
Altfel spus, vorbim despre un produs cu ingrediente provenite de la cooperative agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie sau producători agroalimentari, cu care retailerul a semnat un contract comercial pentru cel puțin 12 luni. Aceasta în condiíle în care, potrivit proiectului, parteneriatul direct se traduce prin „relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie sau producători agroalimentari, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luniˮ.
Potrivit legii actuale (150/2016 de modificare a Legii 321/2009), produsul românesc este obținut pe teritoriul național din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România.
Ce se întâmplă cu 51% produse românești la raft. Și micii comercianți trebuie să încheie parteneriate directe
Modificări s-au făcut și celebrei prevederi potrivit căreia retailerii trebuie să achiziționeze carne, ouă, legume, fructe, miere, produse lactate și de panificație în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft provenite din lanțul alimentar scurt. Urmare a discuțiilor cu reprezentanții Comisiei, care au catalogat această prevedere ca fiind de natură să încalce libera circulație a bunurilor, s-a convenit ca procentul de 51% să se raporteze la marfa intrată urmare a parteneriatelor directe.
Mai exact, potrivit variantei propuse, „comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine și produsele lactate și de panificație, să achiziţioneze produsele în proporţie de cel puțin 51% din cantitatea de marfă intrată, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe, pentru a asigura accesul consumatorului la produse proaspeteˮ.
Conform proiectului, în categoria retailerilor care trebuie să respecte această prevedere intră însă și micii comercianți, întrucât se dorește abrogarea articolului care introduce pragul de două milioane de euro cifră de afaceri sau active totale până la care nu trebuie să se aplice regula 51% produse autohtone din marfa intrată în magazin în urma parteneriatelor directe.
Prin excepţie de la prevederile menționate mai sus, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara parteneriatelor directe, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. De asemenea, potrivit proiectului, metodologia de desfășurare a parteneriatelor directe se va stabili prin Ordin al ministrului.
Pesta porcină impune deja derogări
Introducerea conceptului de parteneriat direct și redefinirea produsului românesc a venit ca o propunere dn partea Romalimenta, Federația patronatelor din industria alimentară, dar pesta porcină africană schimbă deja situația.”Noi am propus definiția produsului autohton și parteneriatul direct și ne menținem propunerea. Numai că nu aveam de unde să știm de pesta porcină africană, așa că cerem o derogare. Parteneriatul direct este bine definit, dar dacă avem o problemă de aprovizionare în piață, cum poate fi cazul acum din cauza pestei porcine, nu mai fac parteneriate și contracte totdeauna. Cumpăr carne de unde găsesc, la cel mai bun preț si cea mai buna calitate. Or, s-ar putea să cumpăr de la partener cu care nu am parteneriate directe și atunci ies în afara legii”, a declarat Sorin Minea, Președintele Romalimenta, în cadrul discuţiilor din Comisia pentru Agricultură.
Fără promovare obligatorie pentru produsele autohtone
O altă prevedere la care, cel mai probabil, se va renunța la solicitarea Comisiei Europene, care a atras atenția asupra ei și în scrisoarea de punere în întârziere de anul trecut, se referă la obligația retailerilor de a organiza evenimente de promovare și vânzare a produselor alimentare românești.
Conform noii variante, comerciantul poate acorda, „numai prin înțelegerea părților, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine”. Totodată, comerciantul „poate organiza” evenimente de promovare a produselor alimentare, cu respectarea legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare, și nu „are obligația”, așa cum este prevăzut în legea aflată în vigoare (150/2016)
De asemenea, vor fi schimbări și în ceea ce privește modul în care retailerii pot percepe diferite taxe furnizorilor lor. Mai exact, conform propunerii de act normativ, continuă să se interzică oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea. În schimb, față de actul aflat în vigoare, care interzice încasarea de către retailer de taxe și servicii, acum se interzic doar taxele și serviciile, altele decât cele legate de actul comercial. Aceasta în contextul în care serviciile legate direct de actul comercial vor trebui incluse în contractul dintre părți.
Proiectul de lege interzice însă expres serviciile privind extinderea rețelei de distribuție a comerciantului, amenajările spațiilor de vânzare ale comerciantului sau operațiunile și evenimentele de promovare a activității și imaginii comerciantului, menționându-se că acestea „nu sunt legate de actul comercial”.
Noi termene de plată
Schimbări apar și în ceea ce privește termenele de plată ale retailerilor față de furnizorii lor. S-ar putea scoate limita de 30 de zile, timp în care retailerul trebuie să plătească, în proiect menționându-se doar că acesta se negociază în contract, „conform prevederilor legislației în domeniu”. În ceea ce privește produsele proaspete, care trebuiau achitate în cel mult 7 zile de la data recepţionării mărfii, noul termen prevăzut este de 7-14 zile.
Fără etichetă extinsă
Nu în ultimul rând, dacă proiectul va trece în această variantă, se va renunța la prevederea conform căreia pe eticheta produselor din carne să se menționeze țara de naștere, creștere, sacrificare, tranșare a animalului.
Menționăm că textul propunerii de act normativ a fost transmis Comisiei Europene și se așteaptă un nou feedback asupra lui, pentru a putea intra mai departe la vot.
Sursa: economica.net
