Bilanţul atragerii de fonduri UE în 2011 este de 535 milioane de euro

    Rata de rambursare de la UE – sumele decontate de UE în contul lucrărilor efectuate – cea care contează cu adevărat când vorbim de absorbţia fondurilor UE şi reprezintă, de fapt, chiar rata de absorbţie, a crescut până la 1 miliard de euro anul trecut, faţă de 465 milioane de euro la sfârşitul anului 2010. Deci în 2011 România a atras propriu-zis de la Uniunea Europeană, prin decontări, circa 535 milioane de euro din fonduri structurale, care nu includ agricultura. Nivelul marchează un salt în procente de la 2,3% din totalul fondurilor alocate între 2007 şi 2013 la 5,55%. Pentru 2012, guvernul îşi propune decontări de încă 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 8,2 milioane de euro pe zi sau aproape 60 de milioane de euro pe săptămână, deci un ritm de şase ori mai rapid decât în 2011. Măsurată după alt indicator, absorbţia naţională a fondurilor UE – adică plăţile către beneficiari – a crescut în 2011 în procente de la 8,6% la finele lui decembrie 2010 la 15% la sfârşitul anului trecut. Acest indicator înseamnă plăţi făcute în economie de către guvern şi care urmează să fie decontate la Bruxelles. Astfel, în contul beneficiarilor de fonduri UE au intrat în 2011- 5,6 mld. lei (1,3 mld. euro). În toţi anii de la integrarea în Uniunea Europeană, beneficiarii de fonduri europene (structurale şi de coeziune) au luat 13,6 mld. lei (3,1 mld. euro), ceea ce corespunde unei rate de absorbţie naţională (bani ajunşi la cei care au aplicat pentru banii europeni) de 15% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate României în exerciţiul financiar 2007-2013.
Fără să fie un an cu totul spectaculos din punctul de vedere al atragerii fondurilor europene, 2011 reprezintă un salt calitativ evident, dar numai dacă îl comparăm cu anii trecuţi. Momentul adevărului îl va reprezenta anul 2012, an la finalul căruia Ministerul Afacerilor Europene, prin vocea ministrului de resort, Leonard Orban, şi-a propus să ajungă la 20 la sută din totalul fondurilor structurale şi de coeziune, ceea ce înseamnă 4 miliarde de euro din cele aproape 20 de miliarde de euro alocate României. La aceştia ar urma să se adauge alte două miliarde de euro din banii agriculturii. Cum un miliard de euro a fost decontat până la 31 decembrie 2011, obiectivul pentru 2012 este atragerea a 3 miliarde de euro. Iată, aşadar, miza uriaşă a fondurilor europene – aproape 19 miliarde de euro care mai trebuie atraşi definitiv de la UE (am făcut abstracţie aici de prefinanţările de la UE care au însemnat 7 miliarde de lei – 1,6 miliarde de . euro – până la finele lui noiembrie trecut) şi care pot ajuta România să treacă mai uşor de această perioadă dificilă şi să nu întrerupă investiţiile, singurele care pot împinge economia înainte.
Fruntaş în atragerea fondurilor europene este Ministerul Dezvoltării şi Turismului care cordonează Programul Operaţional Regional (POR) şi care a plătit către beneficiari 1,1 miliarde de euro (din prefinanţări de la UE, contribuţie naţională şi rambursări de la Uniune), şi a atras de la UE (rambursări) de 437 milioane de euro, ceea ce corespunde unei rate de absorbţie de 11,7%, cea mai mare în rândul tuturor programelor operaţionale. POR are asigurată o finanţare de 3,7 mld. euro. Clasamentul este urmat de Programul Operaţional Regional Asistenţă Tehnică (PO-AT), coordonat de Ministerul Afacerilor Europene (prin intermediul ACIS), cu o rată de absorbţie (rambursare) de 9,8% şi Programul Operaţional Regional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO-DCA), cu o rată de absorbţie (rambursare) de 9%. Însă aceste programe au o finanţare limitată – 170 mil euro pentru PO-AT şi 208 mil. euro pentru PO-DCA. O rată de absorbţie peste media de 5,55% o înregistrează Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (aflat la Ministerul Economiei), cu o rată de absorbţie de 5,98% din totalul fondurilor de 2,5 miliarde de euro. Imediat sub media de rambursare se află Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (coordonat de Ministerul Muncii), care a primit rambursări de 5,48% din totalul de 3,4 miliarde de euro care îi sunt alocate de la UE. În coada clasamentului se află Ministerul Mediului care coordonează POS-Mediu, cu o rată de absorbţie de doar 2,1%, adică doar 96 milioane de euro rambursaţi de UE din suma uriaşă de 4,5 miliarde de euro care îi este alocat. Este de neînţeles aproape de ce merge atât de prost acest program, de vreme ce, dacă e să-l credem pe Cristian Pârvan, secretarul executiv al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) proiectele pe POS-Mediu nu au un grad de dificultate major – practic este destinat extinderii canalizărilor, construcţiilor de gropi de gunoi etc., ceea ce nu presupune existenţa unor proiecte prea sofisticate.
Un caz aparte îl reprezintă programul cu cea mai mare alocare şi cu una dintre cele mai slabe rate de absorbţie – este vorba despre POS Transporturi. POS -T a fost în ultimii ani cenuşăreasa atragerii fondurilor. Până la venirea Ancăi Boagiu în fruntea Ministerului Transporturilor, în septembrie 2010, atrăsese doar 50 milioane de euro, adică 1% din cele 5,56 miliarde de euro care îi sunt alocate de UE, la care se adaugă încă un miliard de euro cofinanţarea naţională. Actualmente, sumele rambursate de UE pentru acest program sunt de 154 milioane de euro, ceea ce corespunde unei rate de absorbţie (rambursare) de 3,39%. Însă particularitatea acestui program este că se adresează lucrărilor majore de infrastructură, ceea ce înseamnă că, dacă un program major intră la finanţare, rata de absorbţie ar putea să crească spectaculos. 2012 ar putea însemna un salt major pentru Ministerul Transporturilor în atragerea fondurilor pentru că, spre finalul anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fonduri de 724 milioane de euro pentru realizarea tronsoanelor de autostradă Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu. (Z.F.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI