„Alba Iulia – Capitalã Culturalã Europeanã 2020 – un proiect solid şi fezabil”
interviu cu Marius Moga şi Cornel Comşa – membri ai comitetului de iniţiativă
– Domnule Comşa, domnule Moga, sunteţi doi tineri născuţi şi crescuţi în acest oraş. Vă întâlniţi mai mult la Alba Iulia sau la Bucureşti?
Cornel Comşa: La Alba Iulia ne întâlnim de sărbători de obicei. Familiile noastre sunt aici, încă avem mulţi prieteni şi preţuim momentele petrecute acasă. La Bucureşti ne întâlnim la diverse evenimente, ne mai vedem în week-end-uri cu prietenele la o cină sau un film.
– Marius Moga: Ne întâlnim mai mult la Bucureşti pentru că acolo avem atâtea motive să ajungem, e un oraş care vibrează, dar ne vedem şi în Alba Iulia, când venim acasă.
– Ce înseamnă Alba Iulia pentru dvs? Dar Bucureşti?
MM: Alba Iulia e oraşul în care am crescut, iar Bucureştiul capitală, locul unde se întâmplă lucrurile mari şi importante pentru tot restul ţării. Alba este oraşul meu de suflet, iar Bucureşti oraşul în care mă pot desfăşura.
CC: Eu nu rezist mai mult de trei săptămâni fără să vin la Alba. Parcă mi se duce bateria dacă nu vin aici măcar o dată pe lună. Când eram student la Cluj plecam luni şi veneam joi înapoi. Mi-e drag oraşul, mi-s dragi oamenii chiar şi desuetudinea unor lucruri mă atrage. Bucureştiul? Eu mi-am construit Alba Iulia mea şi acolo. Mă văd doar cu oameni care îmi plac sau cu care muncesc, mă duc doar în locurile frumoase ale oraşului, nu mi-am schimbat accentul, nu m-am „compromis”. Sunt un albaiulian temporar la Bucureşti.
– Sunteţi amândoi membri ai proiectului Alba 2020 – Capitală Culturală Europeană. De ce aţi dorit să vă implicaţi?
CC: Eu am mai răspuns la această întrebare în varii forme în ultimele luni, de când ne-am adunat în Comitetul de Iniţiativă, aş vrea să spun acum doar că este cea mai frumoasa iniţiativă după 1989 pe care cineva din oraşul nostru a avut-o şi m-am bucurat enorm când cineva mi-a dat un telefon să mă întrebe dacă vreau să particip.
Am fost mândru că pot conta într-un fel pentru oraşul meu. Telefonul a fost de la Florin Roman, nu de la cineva de la primărie. Dar toate au un început.
MM: Nu este doar o dorinţă de implicare, este o încercare de a ajuta oraşul să devină capitală europeană pentru ca avem foarte multe atuuri, iar acestea trebuie cunoscute. Alba Iulia e unul dintre cele mai vechi oraşe din România şi istoria noastră nu e goală, merită să o punem în valoare.
– Care sunt şansele noastre de reuşită?
MM: Şansele de reuşită depind şi de implicarea administraţiei locale şi de lobby-ul internaţional pe care Cornel îl are la îndemână cunoscând atâţia oameni importanţi din Europa.
CC: Eu cred ca şansele sunt mari, sunt convins că putem câştiga, însă trebuie să avem un capăt de pod. Cei care conduc oraşul şi judeţul astăzi trebuie să vină în proiect şi să facă ceva relevant pentru Alba Iulia. Nu pentru buzunarele câtorva oameni, pentru tot oraşul şi judeţul. Ştiu că odată învăţat cu banii e greu să te bagi în ceva care consumă şi nu produce deocamdată, însă beneficiile sunt imense, deci domnilor, urniţi-vă!
– Cum vedeţi oraşul vostru natal, după 20 de ani de la căderea comunismului?
MM: Mie mi-a plăcut întotdeauna că a fost un oraş curat şi a rămas la fel şi sunt multe lucruri care s-au îmbunătăţit de-a lungul timpului, însă în acelaşi timp simt şi nevoia unei viziuni proaspete pentru Alba Iulia pentru că tinerii care vin din urmă să aibă un viitor în oraşul ăsta şi să nu mai fie tentaţi să îl părăsească.
CC: Da, acesta este lucrul care mă îngrijorează cel mai mult. Că, aşa cum pleacă valorile din ţară, tot aşa pleacă şi tinerii din Alba către oraşele mai mari. E important să se mai şi întoarcă şi să aibă la ce să se întoarcă. Vedeţi, oamenii care aveau 30-40 de ani la Revoluţie acum sunt bunici, au copii şi nepoţi, au nevoi tot mai mari şi şanse tot mai puţine. Cred că resursele oraşului şi ale judeţului sunt împărţite de cinci, maxim zece oameni, şefi de trib, iar speranţa este batjocorită zi de zi. Şi odată cu ea şi viitorul acestor bunici, copii şi nepoţi care sunt lăsaţi să creadă că nu pot avea o viaţă mai bună în Alba.
– V-aţi întoarce definitiv în Alba Iulia? Sau vi se pare o perspectivă închisă?
CC: Mă gândesc serios că aş putea să îmi schimb buletinul la anul. Mi-ar plăcea să infirm zicala cu profetul – sau să o rescriu. Ceva de genul – Nimeni nu e profet în ţara lui, dar Comşa sau Moga nu sunt chiar „Nimeni”…
MM: Eu încerc să cuceresc cu muzica mea tot mapamondul, sunt nişte ambiţii care nu pot fi limitate de graniţe fizice. Pe Cornel îl văd însă în stare să se întoarcă în Alba şi să clădeasca ceva nou şi îl susţin oriunde aş fi.
Nicoleta IDITA-TOMUŢA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Povestea lui Moș Crăciun sau legenda lui Mos Crăciun La marginea unui oraș, cu mult timp în urmă, trăia un meșter bătrân care făcea jucării. Tot anul meșterea la ele cu dragoste si răbdare. Erau minunate si nu semănau una cu alta. Povestea lui Mos Crăciun începe în Ajunul Crăciunului, când bătrânul meșter pleca din […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 ore
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Curier Județeanacum o zi
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum o zi
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Actualitateacum 17 ore
De ce se taie porcul pe 20 decembrie, de IGNAT. Tradiții și obiceiuri