Romanul întoarcerii în timp
~n acest 2010, pe drumul romanului contemporan, un cunoscut scriitor se `ntoarce cu nostalgie `n timpul copil\riei sale petrecute `ntr-un sat pierdut `n C@mpia Rom@n\. Romanul semnat de {tefan Dinic\, „Martor la facerea lumii” a ap\rut la Alba Iulia, ora[ul `nc\rcat de istorie care l-a adoptat ca fiu de credin]\. Este a noua sa construc]ie epic\ dup\: „Rude de gradul unu” (1986), „Linia de sosire” (1988), „Musafirul” (1989), „Unda de [oc” (1997), „Singur la masa t\cerii” (1998), „Dorna 16” (2005), „Neamuri de la ]ar\” (2008) [i „P@n\ la iubirea din toamn\” (2009).
Geneza romanului „Martor la facerea lumii” este str@ns legat\ de cel precedent, ap\rut `n 2009, „P@n\ la iubirea din toamn\”, `n care scene din copil\ria petrecut\ `n satul Sili[tea Gume[ti din Teleorman izbucnesc prin rememorarea `ntr-un plan secundar, printre momentele intrigii `n care sunt implica]i cei doi protagoni[ti ai c\r]ii: Profesorul [i Larisa Simion, `ntr-o iubire t@rzie, p\truns\ de lumina potolit\ [i binef\c\toare a toamnei. Cele c@teva povestiri autobiografice i-au dat scriitorului certitudinea c\ ele pot sta ca un nucleu la baza viitorului s\u roman.
Universul satului rom@nesc de c@mpie ni se dezv\luie dur `nc\ din primele pagini prin m\rturisirile angajate ale eu-lui narator: „De c@teva zile tata suferea de stomac. St\tea lungit `n pat, sup\rat mai mult, pentru c\ afar\ era cald, era var\, vreme prielnic\ de lucru…” Cu toate c\ timpul istoric `mb\tr@nise satul cu c@]iva ani, atmosfera e apropiat\ de cea `n care Nicolae Moromete o purta pe Bisisica la p\scut. Scena primar\ se `ntrege[te cu plecarea protagonistului c\r]ii – {tefan Minc\ – la ogoarele din P\m@nturi, cu c\ru]a, `mpreun\ cu Virgil, fratele mai mare, s\ str@ng\ pentru vite „iarb\, moor [i bolbur\”. Ajun[i `n c@mp, lini[tea de august e spart\ de strig\tul „Vin ru[ii!”. De parc\ s-ar fi dezl\n]uit r\zboiul [i la Sili[tea Gume[ti, femeile [i copiii fug `nnebuni]i de frica solda]ilor sovietici, iar c\ru]ele se `ntorc `n z\p\ceal\ spre satul abia p\r\sit. Vacarmul cre[te la apropierea coloanei ruse[ti. Ofi]erul rus „scund, cu uniforma mototolit\, cu [alele `n]epenite” face drum liber ma[inilor [i, treptat, spaima sili[tenilor se destram\ c@nd v\d c\ nu se `nt@mpl\ nicio agresiune.
Capacitatea scriitorului de a mi[ca mul]imea `ntr-un cadru principal este una dintre virtu]ile sale de romancier `nzestrat cu harul zugr\virii scenelor de mas\ pe care a [i dovedit-o `n alte scrieri. Prin dinamismul personajelor sale d\ autenticitate nara]iunii, transmite fluxul vie]ii adev\rate. Realismul pe care-l practic\ nu las\ loc idealiz\rii. Prin `ntregul spectacol, lumea copil\riei ce se deruleaz\ din aduceri aminte perfect `ntip\rite `n mintea [i `n inima sa ocup\ cea mai mare parte a spa]iului epic, lumea copil\riei dintotdeauna, a v@rstei universale, a purit\]ii care d\ piept, ca [i `n cea a lui Nic\ al lui {tefan a Petrei cu primele durit\]i ale vie]ii.
Apari]ia Armatei Ro[ii, care `n alte p\r]i s-a dovedit bestial\, abdicarea regelui receptat\ `n [coala din Sili[tea, declararea republicii, seceta din Moldova ajuns\ aici prin Petre, ]\ranul de o mare probitate moral\, constituie lumea lui {tefan Minc\ al\turi de fratele s\u Virgil de care e nedesp\r]it. E lumea, o alt\ lume nou\ [i grav\, care `ncepe a se na[te sub ochii lui, f\c@ndu-l martor la primele ei semne de gesta]ie.
La fel de dramatic\ se dovede[te `nt@mplarea `n care p@ndarul c@mpului Stan Ciup\geanu `l love[te f\r\ mil\, `n cap, cu ciomagul, pe Mielu S\nduleasa care p\[tea vaca, al\turi de narator, pe miri[te. Totul luase atunci o `ntors\tur\ nea[teptat\ pentru c\ cel lovit g\sise puterea de a riposta, [i cu o lovitur\ grea de ciomag, `l ucide pe p@ndarul cel sadic. Urmeaz\ drumul lui {tefan Minc\ la judec\toria din Turnu M\gurele, ca martor la proces [i un deznod\m@nt care-l disculp\ pe n\p\stuitul Mielu. Introspec]ia ad@nc\ pe plan psihologic a personajelor puse `n situa]ii conflictuale existen]iale dovede[te calit\]ile de analist `n procesele de con[tiin]\ ale eroilor s\i.
Dramatismul romanului e sporit de scenele de la aria de treierat, cu securi[tii n\v\li]i `n ma[ini pentru a lua gr@ul oamenilor drept cot\ [i arestarea oamenilor care se opuneau. Apoi, `n iarn\, cu ofi]erul securist care caut\ `n gospod\ria lor cea mai mic\ urm\ de cereale [i replica tat\lui, asemenea lui Ilie Moromete cu foncierea: „Asta e situa]ia. Nu am, nu dau!”. Primirea cravatei de pionier face din [colari „Bolderii lui Stalin”. Scenele dure provocate de noua or@nduire sunt echilibrate `ns\ de bucuria v@rstei fericite, cu zilele s\rb\torilor de iarn\ c@nd obiceiul colinde]elor n-a putut fi oprit de educa]ia comunist\ impus\ `n [coal\. Sosirea ursarilor cu animalele lor dresate aduce `n sat o raz\ de lumin\. Sau episodul avionului aterizat la marginea satului. Ultimul capitol al romanului se vrea o r\zbunare [i o speran]\, protagonistul [i ai s\i devenind martori la ceea ce a[teptau to]i rom@nii, s\ aud\ izb\vitorul „A murit Stalin!”. {i replica plin\ de ironie dat\ de profesorul lor: „N-a murit. A `ncetat din via]\!”
Construit din amintirile copil\riei p\strate cu fidelitate `n memorie [i tratate cu mijloacele artei literare de aleas\ ]inut\, romanul „Martor la facerea lumii” adaug\ prin bagajul informa]ional [i prin stil o nou\ valoarea `n c@mpul crea]iilor epice recente.
Ion GEORGESCU
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
ALERTĂ în Alba: Femeie din Sebeș, dată DISPĂRUTĂ din nou de familie. A mai plecat de acasă în urmă cu trei luni, dar și acum 2 ani
ALERTĂ în Alba: Femeie din Sebeș, dată DISPĂRUTĂ din nou de familie. A mai plecat de acasă în urmă cu trei luni, dar și acum 2 ani Polițiștii din Alba caută o femeie care a dispărut din municipiul Sebeș. Persoanele care pot oferi informații sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum o zi
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum o zi
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Curier Județeanacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun