Dorin ŞERDEAN: „Oferta mea pentru Alba Iulia este VIZIUNEA despre ACASĂ”
Interviu cu Dorin ŞERDEAN, preşedinte al UNPR Alba Iulia, fost viceprimar al municipiului Alba Iulia
– Domnule Şerdean, pentru început vă rog să ne spuneţi, pentru cititorii noştri, câteva cuvinte despre dumneavoastră.
– M-am născut la Alba Iulia şi provin dintr-o familie care are rădăcini vechi aici. Dacă ar fi să mă autodefinesc, primul cuvânt care-mi vine în minte este „calcul”, asta şi pentru că întreaga mea existenţă este profund marcată de jocul de şah, căruia îi datorez foarte multe. Aş menţiona aici autoeducaţia, spiritul de competiţie şi fair-play-ul şi aş adăuga faptul că şahul mi-a dat posibilitatea să călătoresc şi să cunosc o mulţime de oameni cu adevărat speciali. Pasiunea pentru şah a început în fragedă copilărie şi s-a dezvoltat după ce la vârsta de 12 ani am devenit, pentru prima dată, campionul acestui oraş, la copii. Ulterior, mi-am construit cariera ca jucător şi apoi ca antrenor, obţinând titlurile de maestru al sportului şi cel de maestru FIDE (Federacion Internacionale d’Echecs, mai exact Federaţia Internaţională de Şah). Sunt de profesie economist, sunt licenţiat în Relaţii Economice Internaţionale, am lucrat 7 ani în companii multinaţionale din domeniul asigurărilor şi financiar-bancar, din care 5 ani în funcţii de conducere. Apoi, am ales, firesc, în consonanţă cu abilităţile dobândite în timp, să devin întreprinzător particular, fiind fondatorul unei companii de brokeraj şi având şi o firmă de consultanţă în management şi training. De asemenea, sunt absolvent şi membru (coach, trainer şi speaker) în John Maxwell Team România.
– Ce ne puteţi spune despre cariera dumneavoastră de până acum, în politică?
– Cariera mea politică a început în urmă cu 4 ani, atunci când m-am decis să mă implic activ în viaţa comunităţii şi am candidat pentru funcţia de primar la alegerile din iunie 2012. Ca debutant, am fost bucuros că m-am clasat pe locul 3 în această competiţie politică şi am fost onorat, la fel cum mă simt şi azi, pentru că mai multe mii de albaiulieni m-au ales pentru a le reprezenta interesele în Consiliul Local Alba Iulia. Atunci, pentru că niciun partid nu deţinea majoritatea în Consiliul Local, prin negociere politică am fost ales în funcţia de viceprimar.
– Aproape trei ani aţi fost viceprimar al municipiului Alba Iulia. Cum aţi rezuma activitatea desfăşurată în această perioadă?
– Aş analiza-o din două unghiuri: unul, raportat la relaţia cu cetăţenii şi celălalt la relaţia pe care am avut-o şi o am cu cei pe care i-am numit colegi de muncă, angajaţi ai instituţiei, în slujba cetăţenilor. Din prima mea zi ca viceprimar mi-am dorit să îmi fac datoria faţă de cetăţeni şi pentru îndeplinirea acestui obiectiv m-am lăsat călăuzit de empatie, de transparenţă şi, mai ales, de echilibru. În fond, atribute care descriu o stare de normalitate pe care mi-o doresc impusă la acest nivel. Niciodată nu am ţinut cont de apartenenţa sau simpatia cuiva pentru un partid sau altul, am tratat fiecare cetăţean ca fiind un albaiulian căruia îi eram dator să-i ofer o soluţie, în conformitate deplină cu legea şi competenţele pe care aceasta mi le-a conferit. Din celălalt punct de vedere, cel legat de colegii din primărie, pot spune că am avut o bună şi utilă colaborare cu toţi, fără excepţie, relaţiile cu subalternii bazându-se pe corectitudine şi respect, fără “derapaje”.
Vă mărturisesc că am fost şi mai sunt întrebat deseori cum am colaborat cu ceilalţi colegi din conducerea primăriei, cum am reuşit să depăşesc faptul că nu făceam parte din acelaşi partid cu primarul şi cu celălalt viceprimar. Vă spun deschis, pentru mine acest aspect nu a contat în niciun fel. Am considerat că atunci când te afli în slujba cetăţenilor aceste lucruri sunt cu totul neînsemnate. Ca o confirmare, cel puţin pe jumătate a spuselor mele, Mircea Hava afirma într-un interviu din septembrie 2014 că “mă consideră un om ok” deşi, ulterior, factorul politic, în speţă modificarea majorităţii din Consiliul Local, şi faptul că nu suntem colegi de partid, au determinat înlocuirea mea din funcţia de viceprimar.
– În prezent sunteţi consilier local. Consideraţi că împreună cu colegii dumneavoastră din consiliu vă onoraţi încrederea cu care aţi fost învestiţi de cetăţenii municipiului?
– La această întrebare aş vrea să vă răspund doar din punctul meu de vedere, nedorind să mă erijez în ambasadorul colegilor mei din CL. Nu ar fi corect un astfel de demers. Datoria unui ales local este aceea de a avea competenţa şi echidistanţa de a propune şi a alege ceea ce este bine şi folositor pentru întreaga comunitate şi nu doar pentru persoane izolate, grupuri şi interese de partid. Am plecat la acest drum cu ideea că voi vota orice proiect util pentru albaiulieni şi Alba Iulia şi că mă voi opune oricărui proiect care nu ar întruni condiţiile pe care le-am menţionat anterior. Comunitatea nu ar trebui să sufere din cauza orgoliilor şi ambiţiilor unor partide şi a unor persoane mânate doar de aceste sentimente mărunte. Dimpotrivă, cetăţenii au dreptul să vadă că cei care-i reprezintă în Consiliul Local judecă şi votează doar prin prisma binelui colectiv, iar acest fapt trebuie să devină obişnuinţă.
– După cum ştim, 2016 este un an electoral. Care este miza dumneavoastră din acest punct de vedere?
– Da, 2016 este un an electoral. De ce vă răspund repetând cuvintele din întrebarea dumneavoastră? Tocmai pentru că vreau să subliniez, la modul serios, că vorbim de un lucru foarte important, dar pe care noi, românii, nu îl conştientizăm întru totul. Cum să nu fie extrem de important un an electoral când în istoria noastră recentă, în ultimii 26 de ani, astfel de momente au determinat direcţii sau modificări imediate cu care ţara şi naţiunea s-au confruntat? Şi aici amintesc exemple de felul: mineriade, restauraţii, pierderea clauzei naţiunii celei mai favorizate, închideri de mine, închideri şi tăieri de fabrici, măriri sau micşorări de salarii după bunul plac al unora, tăieri de pensii, disponibilizări etc. Sau să amintesc de exodul de forţă de muncă, pe care am oferit-o gratis altora prin plecarea celor dragi în alte ţări?
Dacă o să spuneţi că pentru toate acestea sunt de vină politicienii, am să vă reamintesc că aceştia reprezintă doar… rezultate ale alegerilor noastre şi, în concluzie, dacă ni se pare că apa e scumpă, facturile sunt prea mari, dacă nu ne place ceva când stăm acasă sau nu ne convine ceva când mergem pe stradă, dacă ne nemulţumeşte că avem salarii prea mici sau nu avem unde să muncim etc., v-aş răspunde că (şi) prin votul nostru am contribuit la situaţiile acestea. Acum, e adevărat, nu cred că cineva ar alege un candidat pentru ca acesta să fie necinstit, dar ar fi bine să ne reamintim că astfel de cazuri se remediază sau cel puţin s-ar putea remedia prin vot, o dată la 4 ani. Altfel spus, fiecare an electoral ar trebui să reprezinte un moment zero pentru fiecare cetăţean, fie el alegător sau candidat, asta raportat la următorii 4 ani. Într-un astfel de moment ai posibilitatea să te implici activ în viaţa publică şi politică. Cum să faci asta? Simplu, cu responsabilitate, ca alegător, mergând la vot şi alegând un candidat sau un partid pe care să-l învesteşti pentru următorii 4 ani cu raţiune şi nu cu orgolii care să oprească dezvoltarea oraşului.
Ca şi candidat, am trăit un moment zero în 2012. M-aţi întrebat de miză, dar mai curând vreau să vorbesc despre “pe ce se mizează”. La nivel teoretic, un candidat mizează pe “trecut”, adică pe ce a făcut – realizări, CV, experienţă şi pe “viitor”, adică pe proiecte şi programe pe care le propune electoratului. Ne este greu să recunoaştem, dar ar trebui să avem puterea să observăm că starea negativă a societăţii româneşti şi slaba calitate a clasei politice sunt rezultatele votului românilor, vot bazat mai mult pe “ce a făcut” candidatul X sau candidatul Y, pe ce “ne-a dat” partidul X sau partidul Y şi la fel în cazul votului negativ, pe ce “nu ne-a dat”. Votul nu prea are legătură cu programe de guvernare sau proiecte administrative. Deşi, în ultimii 4 ani am câştigat la capitolul CV şi “ce am făcut”, ca şi candidat mi-ar plăcea să fiu votat pentru “viitor”, adică pentru programele şi proiectele administrative propuse albaiulienilor.
– Aţi vorbit de foarte multe ori de proiectele dumneavoastră pentru Alba Iulia, iar un punct important este cel legat de conurbaţia Alba Iulia-Sebeş…
– Ideea legată de Conurbaţia Alba Iulia-Sebeş a mai fost supusă unei dezbateri superficiale, în urmă cu aproximativ 15 ani, atunci când vecinii noştri din judeţul Hunedoara au avut iniţiativa înfiinţării Conurbaţiei Corvina, formată din municipiile Deva, Hunedoara şi oraşele Simeria şi Călan, inclusiv comunele din acest areal. Deci, nu eu am vorbit prima dată despre asta însă ceea ce eu afirm, cred şi susţin este faptul că această idee trebuie să deţină statutul de proiect care să fie conectat la strategia pe termen mediu şi lung, încadrat fiind în viziunea despre dezvoltarea municipiului Alba Iulia. După consultări avute cu specialişti în economie şi strategii de dezvoltare, am denumit acest proiect “APULUM SMART”.
– Vă rog să detaliaţi puţin.
– Practic, vorbim de “VIZIUNEA despre ACASĂ”. SMART este un acronim folosit în management (S=Specific, M=Măsurabil, A=Abordabil, R=Relevant şi T=Temporal sau delimitat în timp) şi continuând pe aceeaşi temă avem ACASĂ sau DOME – (D=Diagnoză, O=Obiective, M=Metode şi E=Evaluare). Enumerând schematic, APULUM SMART înseamnă următoarele: ca DIAGNOZĂ, teritorial, Alba Iulia se învecinează cu Sebeşul, cele două municipii sunt şi vor rămâne cu administraţii de sine stătătoare. La OBIECTIVE, aş aminti doar de factorul demografic, anume că această conurbaţie, împreună cu satele şi comunele limitrofe – Ciugud, Vinţu de Jos etc., va depăşi 100.000 de locuitori. Prin aceasta, Alba Iulia va deveni eligibilă pentru foarte multe alte proiecte, mai mari, şi va deveni un pol de atracţie pentru investitorii autohtoni şi străini. Ca METODE propuse – în maximum 2 ani, autostrada Sebeş-Turda va lega şi mai strâns Alba Iulia de Sebeş şi ne va conecta cu autostrada Transilvania şi zona de nord a ţării. În mod cert, aceasta va favoriza dezvoltarea zonei aflate în imediata apropiere a autostrăzii, începând de la traversarea peste Râul Sebeş şi apoi pe tot traseul acesteia, prin municipiul nostru.
Demn de menţionat este faptul că metoda aceasta se realizează cu costuri extrem de scăzute pentru administraţia locală din Alba Iulia. Apoi, se poate discuta de realizarea de proiecte integrate în turism, transport, industrie şi servicii. Ar trebui să avem în vedere şi alte investiţii care să diversifice şi să dezvolte produsul turistic, dar şi dezvoltarea proiectelor care aduc beneficii în domeniile educaţie şi sănătate. O altă metodă pe care aş menţiona-o, uitându-mă şi către Consiliul Judeţean, este aceea a realizării unei legături rutiere optime între cartierul Pâclişa din Alba Iulia şi Vinţu de Jos, implicit cu satele din partea dreaptă a Mureşului. De asemenea, colaborarea cu administraţia locală din Ciugud pentru conexarea parcului industrial din partea de N-E a oraşului nostru şi pentru dezvoltarea unei zone de agrement în zona limitrofă râului Mureş şi confluenţei acestuia cu Ampoiul, având în vedere că Primăria Ciugud doreşte construirea unui pod de mici dimensiuni peste Mureş în acea zonă.
EVALUAREA se va face periodic, iar feedback-ul va aduce optimizarea necesară realizării proiectului. APULUM SMART înseamnă un proiect care, nu foarte departe în timp, va face viabilă şi rentabilă existenţa unor obiective mari, spre exemplu a încă unui spital nou, a unui teatru, a unui aqualand sau a unui parc de distracţii, a unui obiectiv turistic care să valorifice patrimoniul cultural-popular, cel puţin a unui centru comercial cu sală de evenimente, spaţii de expoziţii, spaţii pentru copii şi sală polivalentă, după modelul altor construcţii mixte. În fapt, toate acestea, pe lângă optimizarea sectorului specific fiecăruia, ajută la diversificarea produsului turistic. Şi, mai consider că realizarea, posibil în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie Alba şi Consiliul Judeţean, a unui centru expoziţional ar facilita organizarea unor expoziţii şi târguri periodice sau chiar permanente, evenimente vitale pentru mediul de afaceri din Alba Iulia şi din judeţ. Mie nu mi se pare demn de o reşedinţă de judeţ, în care au sediul câteva dintre cele mai mari companii româneşti din industria alimentară, să fie organizate expoziţii sub umbrele, în parcarea de la Alba Mall sau în piaţa Pascu.
Mulţi pot fi neîncrezători, îi înţeleg, şi eu am cunoştinţă despre complexitatea proiectului, însă ca timp discutăm de termen “mediu şi lung”, nu despre ceva care se va întâmpla peste noapte. Dacă vă gândiţi la costurile necesare realizării acestor obiective, ele nu vor trebui suportate decât într-o mai mică măsură de municipalitate şi tocmai de aceea va fi nevoie de surse atrase, de fonduri europene şi de investitori. În acelaşi timp, vor fi necesare negocieri, măsuri de expropiere, parteneriate publice-private cu ONG-uri, proprietari de terenuri, persoane fizice şi juridice etc., iar pe lângă toate acestea vom mai avea nevoie de ceva: să învăţăm că niciodată un lucru nu costă prea mult atunci când îţi trebuie şi ai nevoie de el. Vă reamintesc, spre exemplu, că lipsa unui teatru a făcut ca în urmă cu puţin timp, în decembrie 2015, Alba Iulia să nu promoveze în următoarea etapă din cursa pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană-2021.
Revenind la evoluţia din punct de vedere a extinderii oraşului, am convingerea că tendinţele Alba Iuliei sunt şi trebuie să rămână astfel: în zona de vest şi nord-vest avem Dealul Mamut, cu Parcul Dendrologic, pista de biciclete şi zona de agrement, apoi vorbim de zona rezidenţială Valea Popii-Miceşti-Cartierul Orizont-Cartierul Ampoi şi extinderea printr-o zonă de locuinţe până la Râul Ampoi, cu menţiunea că în zona Mamut-Dealul Popii va fi dificil să apară vreun alt obiectiv edilitar mai mare, din cauza străzilor înguste. Zona de nord este una mixtă, cu locuinţe în cartierul Bărăbanţ şi obiectivele industriale active – SC Saturn SA, SC IPEC etc. sau altele, cum e fosta Refractara-SC Resial SA, care trebuie redate, într-un alt fel, comunităţii.
Mergând mai departe, în partea de nord-est şi est, limitrofă autostrăzii, vom avea, cum spuneam, parcul industrial dinspre Drâmbar şi apoi, în partea de est, între actuala centură şi autostradă, va fi zona mixtă, cu menţiunea că este necesară o perdea verde, cu parcuri şi o zonă de agrement, pentru a neutraliza efectele negative ale autostrăzii, că sunt şi din acestea. Apoi, în partea de sud-est a oraşului, în cartierul Oarda, la fel o zonă limitrofă autostrăzii, se vor dezvolta o parte dintre obiectivele mari pe care le-am enumerat mai înainte, aşa cum se prefigurează, de altfel, şi în partea de sud-vest, adică arealul delimitat de cartierele Recea-Partoş-Pâclişa, unde avem singura porţiune în care Mureşul poate fi valorificat economic, prin crearea unei zone verzi, zonă de agrement, sport, pescuit, restaurante pescăreşti etc.
Toate acestea trebuie să înceapă luând în considerare realizarea inelului de circulaţie al Alba Iuliei, din care lipsesc două “piese”: legătura dintre intrarea de nord dinspre Sântimbru şi cea de nord-vest, Miceşti-Şard şi, cea de-a doua, Cartier Cetate-Cartier Recea-Pasajul CFR Partoş-punctul de descărcare al autostrăzii din apropierea gării. M-aţi întrebat şi ce trebuie să ştie albaiulienii despre acest proiect. Aşa cum am spus, pentru mulţi ideea aceasta nu este o premieră, doar că până acum încă nu s-a vorbit concret despre un proiect pe această temă. De-acum, consider că se ştiu suficiente lucruri, important este ca albaiulienii şi nu numai ei să creadă în ceea ce se numeşte APULUM SMART. Ca să-mi susţin ideea până la capăt o să reamintesc faptul că, prin anii 1999-2000 se vorbea despre oamenii care locuiau pe strada Detunata sau pe strada Gladiolelor, cum că stau la marginea oraşului şi privesc de pe geam în lanurile de porumb de pe câmp, iar acum, fără să se mute, aceştia locuiesc în zona centrală. E un exemplu care ne face să ne gândim că, vrem sau nu vrem, Alba Iulia se va extinde. Depinde însă de administraţia locală dacă acest proces se va derula într-un mod haotic sau printr-un plan clar şi coerent.
– Care credeţi că sunt, în momentul de faţă, punctele forte ale municipiului Alba Iulia?
– Este îmbucurător că Alba Iulia are multe puncte forte, e suficient să amintim doar de istorie, cea care a determinat onoranta denumire de “cealaltă capitală” şi ne-a fixat pe harta turismului. Consider, însă, că cel mai important avantaj al oraşului nostru este dat de aşezarea sa geografică. Fie că s-a numit Apulum sau Bălgrad, Alba Iulia de azi a jucat un rol esenţial pentru romani în urmă cu 2000 de ani şi apoi pentru cei din evul mediu. Suntem situaţi la intersecţia unor importante drumuri comerciale şi căi de comunicaţie rutiere şi feroviare (chiar şi fluviale, dacă ne referim la perioada romană şi medievală când Crisopolis, şi apoi Partoş, a fost port la Mureş) într-o zonă de tranzit, raportat la culoarul Alba Iulia-Turda, Valea Mureşului, Podişul Secaşelor, Valea Sebeşului, culoarul Alba Iulia-Orăştie-Deva şi Valea Ampoiului.
Vă propun un exerciţiu de imaginaţie sau chiar unul practic: cu harta României în faţă şi stabilind centrul la Alba Iulia, să desenăm, la scara adecvată, două cercuri concentrice, cel din interior cu raza de 100 km, iar cel din exterior cu raza de 200 km. Ce se observă? O să regăsim, în mod aproximativ, pe cercul mic, începând de la “ora 12” şi continuând în sensul acelor de ceasornic, Clujul, Turda, Târgu Mureş, Mediaş, Sighişoara, Sibiu, Hunedoara, Deva, iar pe cercul mare Baia Mare, Bistriţa, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Braşov, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, Reşita, Timişoara, Arad, Oradea şi Satu Mare. Dacă pe harta aceasta suprapunem masterplanul de la Ministerul Transporturilor, cu regretul că autostrăzile din România se fac în ritm de 79 de kilometri pe an, o să constatăm că în 2021, aşa cum ne zic guvernanţii, sau chiar să fie în ritm de melc, prin 2025-2030, Alba Iulia va fi la maximum 2 ore distanţă de toate oraşele enumerate mai sus, deci în proximitatea a circa 6,5-7 milioane de oameni (incluzând aici şi populaţia judeţelor respective), oameni care vor dori să vină, să vadă, să viziteze, să consume sau să facă afaceri aici.
– Evident că sunt lucruri care pot fi îmbunătăţite, aşa că vă propun să trecem şi la minusurile pe care le are municipiul nostru…
– E adevărat că sunt multe lucruri de îmbunătăţit în Alba Iulia şi nu aş insista prea mult pe problemele legate de circulaţie sau pe cele ale unor cetăţeni care locuiesc în Centru, dar vreau totuşi să spun că mi s-a întâmplat să fiu oprit şi întrebat pe stradă sau în magazin despre “celebra” intersecţie cu semafor şi sens giratoriu şi despre parcarea dintre BCR Centru şi Magazinul Unirea. Apropo de Centru, aici e nevoie de o schimbare profundă, de substanţă, nu doar de un “face-lift” prin care să se mai atenueze decalajul estetic faţă de cartierul Cetate. Dar mai bine m-aş referi la aspectele generale care se doresc a fi îmbunătăţite la Alba Iulia, ca de exemplu cel legat de locurile de muncă insuficiente, rata şomajului şi salariile mici, toate acestea fiind generate fie de lipsa sau slaba prezenţă a investiţiilor care să regleze raportul dintre cerere şi ofertă pe piaţa forţei de muncă, fie de lipsa concurenţei care să regleze nivelul salariilor. Situaţia aceasta este împovărătoare şi pentru administraţia locală, fiindcă necesită eforturi financiare suplimentare.
Din celălalt punct de vedere, cel al angajaţilor, conform statisticilor, în Alba Iulia, 54% dintre aceştia lucrează la stat şi 46% muncesc în mediul privat, ca să nu vorbim că o parte din aceştia lucrează la firme din alte localităţi. Toate acestea nu sunt elemente care să ne bucure. Aş mai aminti doar despre turism, pentru că aminteam acest capitol ca pe un atu, dar se simte nevoia imediată de proiecte integrate în acest domeniu pentru că Cetatea, cu toată splendoarea ei, în acest moment nu ne este suficientă ca noi să existăm doar ca oraş turistic. Iar dacă-i clasificăm la capitolul turişti pe invitaţii care vin la diversele manifestări din Cetatea Marii Uniri şi apoi municipalitatea sau alte instituţii de stat plătesc facturile de masă şi cazare înseamnă că ne furăm singuri căciula.
– Care este oferta dumneavoastră electorală pentru alegerile care se apropie?
– Cum spuneam, o ofertă conţine informaţii din background-ul candidatului şi proiectele sale de viitor. Deja v-am expus o mare parte din ea, răspunzându-vă la întrebările anterioare, aşa că doar o să mai punctez că oferta mea pentru Alba Iulia este “VIZIUNEA despre ACASĂ”, ofertă care are în componenţă proiectul APULUM SMART, îmbunătăţirea produsului turistic, atragerea şi revigorarea investiţiilor. Acestea sunt obiectivele mari şi pe termen mediu. Iar ca obiective mici şi imediate le amintesc pe cele legate de creşterea suprafeţei verzi a oraşului, în speţă a parcurilor, îmbunătăţirea circulaţiei şi a situaţiei spaţiilor de parcare din oraş, dar şi consolidarea şi lărgirea parteneriatelor Primăriei şi Consiliului Local cu ONG-urile care desfăşoară activităţi în domeniile social şi educativ.
– Sunteţi printre puţinii oameni politici asupra căruia nu se poate pune ştampila de traseist. Aţi avut propuneri de a merge la un alt sau la alte partide. Dacă da, de ce aţi refuzat?
– Am avut câteva oferte politice să migrez la alte partide, însă nu am acceptat-o pe niciuna. Dintre toate, o amintesc doar pe cea mai de notorietate şi anume propunerea făcută în septembrie-octombrie 2014 de PDL-PNL. Atunci l-am refuzat pe Mircea Hava, chiar dacă am ştiut, din acea clipă, că decizia asta mă va costa pierderea funcţiei de viceprimar. Motivul pentru care am refuzat acea ofertă, ca de altfel şi pe celelalte, a fost acelaşi – de a nu cădea în capcana lipsei de corectitudine faţă de electorat şi faţă de mine însumi. Chestia asta seamănă, în principiu, cu situaţia în care vrei să schimbi regulile în timpul jocului, deci ceva care nu are nimic de-a face cu fair-play-ul. Unii ziarişti, colegi de-ai dumneavoastră, m-au întrebat dacă am luat această decizie din considerente legate de doctrină. Ceea ce le-am spus lor vă spun şi dumneavoastră: evident că nu! Şi, haideţi să fim serioşi şi s-o spunem pe-aia dreaptă: în România contemporană, doctrinele sunt ca legile, există pentru a fi discutabile, iar din punctul de vedere al administraţiei publice, la modul general vorbind, importanţa doctrinei tinde la zero. (S.D.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Politică Administrație
Alin Tomuș, sociolog: Ideea unui guvern minoritar nu face altceva decât să prelungească instabilitatea
Alin Tomuș, sociolog: Ideea unui guvern minoritar nu face altceva decât să prelungească instabilitatea Marcel Ciolacu a anunțat recent că PSD se retrage de la guvernare, pe fondul impasului în negocieri, însă social-democrații sunt dispuși să voteze un guvern de dreapta. Sociologul albaiulian, Alin Tomuș, și-a exprimat opinia referitor la contextul politic actual, afirmând că, […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Bradul de Crăciun. Cum și când se împodobește. Istoria împodobirii bradului
-
Sănătatea și naturăacum 4 zile
15 decembrie: Ziua Internațională a Ceaiului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
17 decembrie 2024: Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniel. Rugăciunile proorocului și a celor trei tineri aruncați în cuptor
-
Actualitateacum o zi
18 decembrie: Sfântul Daniil Sihastrul, sărbătoare cu cruce albastră în calendarul ortodox. Ce înseamnă și ce nu ai voie să faci