Criza şi joaca politică

    Am intrat deja în Postul Crăciunului. Şi cu toate că acum lumea, respectiv oamenii ar trebui să fie mai calmi, mai aşezaţi la rostul lor şi pe lângă munca de zi cu zi să-şi facă timp pentru a se reculege şi a se pregăti sufleteşte pentru Marele Praznic al Naşterii Domnului ce se apropie cu paşi repezi, sunt parcă mai agitaţi şi mai neliniştiţi ca oricând. Şi cum să nu fie neliniştiţi când trăim asemenea vremuri grele? Când iarna bate la uşă iar bătălia pentru supravieţuire este mai aprigă ca oricând? Şi nu este vorba doar despre noi, despre români. Întreaga Europă este „în flăcări” din cauza crizei datoriilor suverane, care au ajuns să atârne ca o piatră de moară de gâtul majorităţii ţărilor Uniunii. Asta deoarece, cu toate măsurile stabilite de către factorii de decizie ai UE, de salvare a Irlandei, Greciei şi Italiei, criza pare a fi pornit şi se rostogoleşte asemenea unui bulgăre de zăpadă, extinzându-se şi topindu-se deopotrivă în „inundaţii” de austeritate peste tot mai multe ţări. După cum aţi observat, Grecia şi Italia, şi de ultimă oră Spania, şi-au dat jos şefii guvernelor de până acum, aducând în locul acestora tehnocraţi pentru creşterea credibilităţii politice a ţărilor lor şi pentru lansarea unor programe dure de austeritate, care vor reduce mai mult ca sigur din nivelul de trai al propriilor cetăţeni ani mulţi de acum încolo. Chiar şi unele ţări care în urmă cu unu-doi ani au renunţat la creditele de la FMI pentru susţinerea economică a ţărilor lor, acum au revenit şi bat cu putere în porţile Fondului Monetar Internaţional pentru a le veni din nou în ajutor. Este cazul Ungariei, care a solicitat, la finele săptămânii trecute, reluarea acordului de creditare cu FMI, deoarece nu mai face faţă datoriei externe, deficitului bugetar şi procesului de refinanţare a economiei interne.
În aceste condiţii desigur că şi ţara noastră este încă într-un mare pericol în faţa valului crizei. Cu toate măsurile de austeritate luate de către guverrnanţi până acum, ce au dus în ultimii ani la secătuirea aproape de tot a buzunarelor românilor de rând (nu şi ale politicienilor şi ale şlehtei lor cu bani, cărora criza le-a fost tocmai favorabilă sporirii avuţiei şi îmbuibării proprii), economia naţională este încă destul de fragilă şi oricând supusă unui blocaj financiar, care la rându-i ar putea duce la scăderea drastică a veniturilor bugetare şi implicit la perturbaţii serioase chiar în ceea ce priveşte acordarea pensiilor şi salariilor la nivelul lor actual. Mai ales că intrăm în curând în anul alegerilor locale şi parlamentare, iar unele forţe politice par a fi tot mai dispuse în a arunca nesăbuit resursele firave ale bugetului pe pomeni electorale, în scopul vădit de a cumpăra cât mai multe dintre voturile electoratului. Dar la fel de periculos este şi faptul că, în ultimele zile, în loc să fie preocupaţi de iniţierea unor programe de relansare a economiei, respectiv a investiţiilor purtătoare de valoare adăugată care să mai sporescă cu ceva bugetul consolidat al statului, unora le arde acum de a se juca cu stabilitatea politică a ţării. Este vorba în acest caz de iniţiativa luată luni de către liderii USL Victor Ponta şi Crin Antonescu, de a declanşa din nou procedura de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Asta deşi, chiar alţi lideri importanţi din cadrul partidelor componente ale Uniunii Social – Liberale, precum Ion Iliescu sau Adrian Năstase, recunosc faptul că un asemenea demers politic în acest moment nu prea are nicio şansă de reuşită în parlament, chiar dacă, spun ei, la un eventual referendum populaţia ar vota majoritar pentru destituirea preşedintelui. Cei din arcul guvernamental, prin vocea vicepreşedintelui democrat-liberalilor Sever Voinescu, susţin la rândul lor că „este vorba doar de încă un joc de artificii al unor copii imaturi, care pentru a distrage atenţia publicului de la povestea cu Mircea Geoană încearcă acum evident să creeze un alt subiect, altceva ce poate ţine prima pagină a ziarelor”.
Ei bine, această joacă însă ne-ar putea costa o scădere considerabilă a credibilităţii externe şi de aici să pornească toate cele ce pot să facă ţara noastră şi mai vulnerabilă în faţa crizei. Oare asta ne dorim acum?! Şi toate acestea se întâmplă în aceste zile în care atât guvernul condus de Emil Boc cât şi cei din Opoziţie ar trebui să vadă cu prioritate de cei ce îngheaţă de frig în case sau apartamente, cum este cazul celor peste 10.000 de oameni, copii şi bătrâni din oraşul Brad, judeţul Hunedoara, care de câteva zile n-au pic de căldură în locuinţele lor!

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI