Legile Siguranţei Naţionale – „pierdute” prin Camera Deputaţilor

    Pachetul de legi vizând siguranţa naţională a ajuns săptămâna trecută la Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor. Deputatul liberal Teodor Atanasiu (membru în Comisia Parlamentară de control al activităţii SRI) a catalogat gestul Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor ca fiind unul eronat, din moment ce acum mai bine de trei ani a fost înfiinţată o Comisie specială pentru analizarea acestui pachet de legi. Atanasiu a precizat că Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a fost sesizat deja de Comisia Juridică a Camerei de greşeala făcută, însă răspunsul se lasă aşteptat. Pe de altă parte, este posibil ca plenul reunit al celor două Camere să se întrunească şi să aprobe dizolvarea comisiei de analiză a legilor siguranţei, o comisie formată inutil şi fără obiect de activitate, atâţia ani.
În prezent, serviciile de informaţii se supun unei legi a siguranţei naţionale votate prin 1991, când România nu era nici în NATO nici în UE. Pachetul de legi privind siguranţa naţională, armonizat acum cu normele UE, este format din cinci proiecte legislative: legea siguranţei, legile privind organizarea SRI şi SIE, statutul ofiţerului de informaţii precum şi legea privind activitatea de informaţii şi contrainformaţii. Pachetul de legi a fost discutat şi în CSAT. Însă suntem în cel de al doilea mandat al unei preşedinţii care amână sine die termenele de schimbare a managementului şi a viziunii politicilor de securitate în România. Iar celebra comisie parlamentară specială pentru elaborarea noilor legi ale siguranţei, deşi avea termen de predare 1 septembrie 2010, nu numai că nu a elaborat nicio lege, dar nici măcar nu s-a întrunit. Foarte interesant, însă, comisia e condusă nu de opoziţie, ci de PDL, partidul lui Traian Băsescu. Fostul ministru al Apărării, deputatul Teodor Atanasiu, membru al comisiei SRI, spune, tranşant că acest pachet de legi ale siguranţei naţionale va trece foarte greu prin Parlament. Aceasta pentru că există o dispută continuă între adepţii unei legi a siguranţei naţionale cu garantarea libertăţii cetăţeanului şi adepţii unei legi a siguranţei naţionale în care unele libertăţi ale cetăţeanului sunt serios îngrădite sub pretextul „interesului naţional”. De altfel, Atanasiu nu exclude posibilitatea ca preşedintele Traian Băsescu şi liderii PDL să treacă legile siguranţei naţionale prin asumare guvernamentală, după ce Guvernele Boc au produs legi în 2010-2011 prin asumarea răspunderii, pe bandă rulantă.
Pachetul de legi ale siguranţei fusese elaborat de o comisie de la Cotroceni, într-o formă în care ofiţerul de informaţii ar fi primit puteri sporite, putând inclusiv să efectueze anchete premergătoare urmăririi penale. Săptămâna trecută, şeful SRI George Maior a ieşit la rampă „testând piaţa” cu ideea ofiţerului de informaţii cu putere de anchetator pe cercetări penale… speciale.  Nu e greu de imaginat ce impact ar avea asupra viitoarelor alegeri şi a democraţiei în general adoptarea „forţată” unor asemenea legi cruciale într-o formă care restrânge excesiv libertatea cetăţeanului. Mai ales că reprezentanţi ai societăţii civile, ONG-uri, care au avut acces la acest pachet de legi, reclamă ambiguitatea unor prevederi din lege, ambiguitate care poate da naştere multor interpretări. Evident, nu în folosul libertăţii personale a cetăţeanului.

Nicoleta IDITA-TOMUŢA

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI