Apulum 214 – reşedinţa familiei imperiale romane

Săpăturile arheologice de salvare care au loc de câteva săptămâni în zona Custozza din Alba Iulia au scos la iveală o serie de mărturii ale prezenţei romane. Alba Iulia ştim că a fost precedată de Apulum castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina (singura legiune romană care a staţionat în Dacia) în jurul căruia s-au construit nu una ci două aşezări civile importante ridicate la rangul de coloniae (mai mare decât cel de municipiu). Castrul roman Apulum cu o suprafaţă de aproximativ 19 hectare este în cea mai mare parte ascuns de fortificaţiile care s-au suprapus ulterior: cetatea mediavală şi fortificaţia Vauban. Lucrările de reamenajare a centrului istoric al municipiului Alba Iulia au creat posibilitatea cercetării zonei centrale a castrului ale cărui dimensiuni şi aşezare au putut fi determinate datorită existenţei într-un sit liber a ruinelor Porţii de Sud a Castrului şi descoperiri laturii de vest a fortificaţiei romane cu prilejul lucrărilor de reabilitare a canalizării pe strada Nicolae Iorga în urmă cu câţiva ani. Săpăturile de acum au evidenţiat clădiri din interiorul castrului printre cele de epocă romană remarcându-se fundaţiile şi zidurile în elevaţie mică a unor barăci ale soldaţilor romani, un templu al lui Mithra şi părţi din clădirea comandamentului castrului. Aşa cum ne-a informat arheologul Constantin Inel, de la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, într-o latură a acestei din urmă clădiri au fost identificate rămăşiţele unui portic unde s-au găsit şi fragmente de monumente şi inscripţii. Acestea din urmă sunt extrem de importante pentru că ele dovedesc că Apulum a fost gazda nu numai a singurei legiuni care a staţionat în Dacia pe toată perioada în care a fost provincie romană, nu numai faptul că a fost capitala Daciei Superior şi deci reşedinţa guvernatorului roman, ci că Apulum a fost timp ce câteva luni gazda familiei imperiale.
Împăratul roman Marcus Aurelius Antonius, poreclit Caracalla însoţit de mama sa Iulia Domna s-au aflat la Apulum cel mai probabil în anul 214. Este concluzia la care cercetătorii albaiulieni au ajuns ca urmare a coroborării datelor existente din relatările istoricilor vremii care consemnează vizita celor doi în anul 213 în Pannonia şi din datele obţinute din inscripţiile conţinând formule dedicatorii pentru împărat şi mama sa descoperite la Drobeta, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia (Veţel), Potaissa, Napoca, Porolissum etc. „Vizitele împăraţilor în provinciile Imperiului Roman erau ceva obişnuit. Împăraţii rezolvau de multe ori direct şi personal probleme militare sau administrative la faţa locului, departe de Roma, ne spune Constantin Inel. Din Pannonia Inferior împăraţii şi suita lor au trecut în cele trei Dacii. Izvoarele scrise privind această vizită sunt lapidare. (…) Nu s-a scris nici în modernitate un studiu sistematic despre această vizită de aceea inscripţiile descoperite la Apulum aduc elemente noi. Inscripţiile descoperite acum se alătură unora anterioare prin care un delegat al legiunii pune o inscripţie în sănătatea sanctissimului împărat, cea prin care un soldat din legiune se roagă lui Jupiter tot pentru sănătatea împăratului şi a mamei sale ori cea a unui edil care conţine formulări similare. O variantă plauzibilă a itinerariului vizitei ne-o dă profesorul M. Macrea prin 1969, care afirma că împăraţii au străbătut provinciile dacice de la un capăt la altul. Calea urmată de împărat şi de suita sa în Dacii poate fi numai presupusă. Noi credem că a venit dinspre sud urcând spre nord pe marele drum de la Dunăre la Porolissum (Moigrad).”
Vizita imperială este extrem de importantă Caracalla fiind cel de-al treilea şi ultimul dintre împăraţii romani care au trecut prin Dacia. Primul a fost evident Traian, i-a urmat Hadrian şi apoi Caracalla. A mai existat un împărat care a fost în Dacia – Pertinax, dar el a fost în Dacia când era doar general în armata imperială.

Anca DINICĂ

[media url=”http://www.youtube.com/watch?v=8SHg7iqQX-Y&NR=1″ width=”500″ height=”385″]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI