FOTO Alba Iulia: Au fost deshumate osemintele mitropolitului Atanasie Anghel din curtea Bisericii Ortodoxe „Sf.Treime”

Osemintele fostului episcop greco-catolic Atanasie Anghel din curtea Bisericii “Sfânta Treime”, care deserveşte parohia Maieri II din Alba Iulia, au fost descoperite în dimineaţa zilei de miercuri, 2 octombrie. Operaţiunea de recuperare a osemintelor Înaltului Ierarh, precum şi investigaţiile ce se impun sunt  încă în curs de desfăşurare, iar la faţa locului se află o echipă specializată de arheologi coordonată de către d-nul Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături  de care se află Gabriel Rustoiu, director general al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Paul Scrobotă, directorul Muzeului de Istorie din Aiud şi Horaţiu Groza de la Muzeul de Istorie din Turda.

Potrivit specialiştilor, rămăşiţele pământeşti vor fi duse la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, pentru a se stabili  vârsta osemintelor şi datele antropometrice. De menţionat că, greco-catolicii  au pierdut în instanţă dreptul de proprietate asupra terenului şi bisericii ortodoxe albaiuliene şi vor să mute osemintele ctitorului greco-catolic în Catedrala Greco-Catolică „Sf. Treime” Blaj,  acolo unde  în seara de 15 octombrie, va avea loc un parastas, la împlinirea a 300 de ani de la trecerea la cele veşnice a părintelui Bisericii Române Unite cu Roma.

UPDATE: Începând cu ora 12.30, la groapa unde au fost descoperite osemintele episcopului Atanasie Anghel, un sobor de preoţi greco-catolici, în frunte cu PS Mihai Frăţilă – episcopul auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, PS Claudiu Pop, episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore Blaj şi protopopul greco-catolic de Alba Iulia, Călin Mihălţan, au oficiat o slujbă de pomenire. La slujbă au participat, din partea bisericii ortodoxe, protopopul de Alba Iulia, Niculiţă Pascu, părintele Ioan Lazăr – preot paroh, pr. Adrian David, precum şi pr. Florin Croitoru – consilier cultural al ÎPS Irineu – arhiepiscop de Alba Iulia.

Presfinţitul Claudiu Pop, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore Blaj a spus că  ceea ce s-a întâmplat astăzi „este un lucru deosebit de important, de semnificativ, nu doar pentru Biserica Greco-Catolică ci şi pentru fiecare dintre noi şi pentru ţara noastră”.

„Pentru greco-catolici sigur este un eveniment important, pentru că atingi cu mâna o bucată de istorie de acum 300 de ani, dar mă gândeam că e important pentru fiecare dintre noi să conştientizăm că avem o istorie care nu merită lăsată în pământ, şi exact cum astăzi au fost scoase la lumină resturile pământeşti ale episcopului Atanasie Anghel, care pentru noi este fondator, este verigă de legătură cu Biserica Romei, exact aşa e şi pentru ţara noastră. Nu e momentul acuma să aducem aminte importanţa Bisericii Greco-Catolice pentru România, dar este de ajuns pentru orice om de bună credinţă să parcurgă secolele istoriei de la 1700 încoace pentru a vedea că fiecare dintre noi aducem ceva bun în această ţară. Şi cred că prin ceea ce am făcut astăzi nu descoperim istoria împotriva cuiva, ci pentru noi. E important să ne cunoaştem unii pe alţii şi să ştim ce s-a întâmplat pentru a trăi bine prezentul şi a ne pregăti bine pentru viitor”, a delcarat Preasfinţitul Claudiu Pop.

„Osemintele arhiereului Atanasie Anghel vor fi depuse în Catedrala Greco-Catolică din Blaj,  alături de I.M Clain, şi de ceilalţi arhiepiscopi, episcopi ai Bisericii Greco- Catolice. În data de 15 octombrie, la ora 18.30, va avea loc o ceremonie, în prezenţa PF cardinal Lucian Mureşan şi a tuturor episcopilor bisericii”, a  precizat Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore Blaj.

Arheologul expert Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca – „Asupra osemintelor s-a intervenit”

Arheologul expert Gheorghe Petrov a spus că din punct de vedere tehnic, pentru el nu a fost o lucrare deosebit de grea, deoarece mormântul era marcat la suprafaţa solului, cadrul de piatră care împrejmuia locul mormântului încadra practic groapa de înhumare. „Din indiciile pe care le-am observat în urma cercetărilor arheologice cu siguranţă asupra osemintelor s-a intervenit, şi nu s-a putut interveni decât în momentul în care acestea au fost scoase dintr-una din vechile biserici ale Mitropoliei Bălgradului şi mutate în cimitirul de lângă noua biserică, atunci, la începutul secolului XVIII, Biserica din cartierul Maieri”, a declarat acesta.

După ce au fost descoperite osemintele s-a putut observa că mandibula craniului era deplasată şi aşezată perpendicular acestuia, iar o coastă din cutia toracică spun specialiştii că a fost găsită lângă oasele unui picior. Potrivit acestora, nu au fost descoperite obiecte de podoabă specifice episcopilor, însă la falanga unui deget s-a evidenţiat o zonă verzuie, care ar fi putut fi urma lăsată de oxidarea unui inel.

Potrivit lui Georghe Petrov, asupra rămăşiţelor pământeşti va fi făcut un examen antropologic şi de medicină legală, iar după întrunirea actului constatator osemintele vor fi duse la Catedrala Greco-Catolică din Blaj, unde vor fi depuse şi reînhumate.

Potrivit datelor transmise de cei ce se ocupă cu deshumarea osemintelor, Atanasie Anghel s-a născut în satul Bobâlna din judeţul Hunedoara unde tatăl său, Ioan Popa, era preot. Familia sa făcea parte din categoria micii nobilimi ardelene, părintele său fiind nobil de Ciugud. A fost hirotonit preot în vremea păstoriei lui Varlaam, care a fost mitropolit al românilor din Ardeal între anii 1685 şi 1692. La intrarea în cinul călugăresc a primit numele de Atanasie. Nu se cunoaşte anul naşterii sale, însă pe baza unor informaţii documentare cu privire la data sfinţirii sale ca preot, se poate presupune că în anul 1697 Atanasie ar fi fost deja în vârstă de vreo 30 de ani.

Atanasie Anghel a fost ales mitropolit al românilor din Transilvania în toamna anului 1697, după moartea mitropolitului Teofil Seremi, care a ocupat scaunul vlădicesc de la Alba Iulia în perioada 1692-1697. În 22 ianuarie 1698 Atanasie este sfinţit la Bucureşti de către mitropolitul Ţării Româneşti, Teodosie, în prezenţa patriarhului Dositei al Ierusalimului. Atanasie Anghel a fost ierarhul care a desăvârşit unirea religioasă a unei mari părţi a românilor din Transilvania cu Biserica Romei, proces care a început sub predecesorul său, Teofil Seremi. Ca urmare a acestui fapt, Atanasie Anghel este considerat ca fiind cel care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma sau a Bisericii Greco-Catolice, el fiind introdus oficial în funcţia de episcop unit printr-o ceremonie desfăşurată la Alba Iulia în 25 iunie 1701. Această instituţie bisericească a reprezentat încă de la înfiinţare un factor important în dezvoltarea culturii şi educaţiei române moderne, fiind considerată una dintre cele două biserici naţionale româneşti.

1. EP. ATANASIE ANGHEL (Portret)-2Atanasie Anghel a murit de boală la 19 august 1713 în reşedinţa episcopală din Alba Iulia şi a fost înmormântat după tipicul prescris pentru arhierei în Biserica Orientală. Se cunoaşte că trupul său a fost înhumat în una dintre cele două biserici care existau atunci la sediul fostei Mitropolii Ortodoxe din Alba Iulia, devenită între timp Episcopie Greco-Catolică. Fostul complex edilitar mitropolitan a fost demolat cândva în intervalul de timp cuprins între aprilie 1714 şi octombrie 1715, odată cu majoritatea clădirilor oraşului care se aflau în afara zidurilor vechii cetăţi medievale. Acest lucru s-a impus deoarece pe locul astfel eliberat s-a construit fortificaţia bastionară ridicată de către autorităţile habsburgice în perioada 1715-1738. Drept despăgubire pentru edificiile pierdute, Episcopia Greco-Catolică a primit în compensaţie un teren în cartierul Maieri şi o sumă de bani pentru a se construi o nouă biserică. Lucrările la acest lăcaş de cult au fost începute în vara lui 1714 şi au fost terminate în cursul anului următor. Atunci au fost transferate şi rămăşiţele pământeşti ale răposatului episcop Atanasie Anghel, care au fost reînhumate în apropierea noii biserici româneşti ridicate în Maierii Bălgradului.”

Acţiunea de deshumare a fost organizată de Biserica Română Unită cu Roma, Mitropolia Greco-Catolică din Blaj în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

[nggallery id=362]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI