Cine sunt investitorii care vor să înceapă exploatarea a două zăcăminte în Apuseni

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale spune că, pe lângă licenţa pentru Roşia Montană, mai sunt două licenţe pentru exploatarea zăcămintelor de aur. Locuitorii din Certeju de Sus, judeţul Hunedoara, abia aşteaptă ca Deva Gold SA, firmă controlată de o companie canadiană, să înceapă activitatea de exploatare a zăcământului de aur din subsolul locurilor lor de baştină, potrivit primarului localităţii. Deva Gold SA este deţinută de canadienii de la European Goldfieldscare, companie care deţine, prin intermediul unui vehicul de investiţii înregistrat în Barbados, 80% dintre acţiunile Deva Gold, restul titlurilor fiind deţinute de Compania Naţională a Cuprului, Aurului, Fierului Minvest Deva. European Goldfieldscare a avut afaceri de 63 de milioane de dolari în 2009.  „Există 400 de cereri de locuri de muncă de la cetăţeni. Preconizăm că, într-o primă etapă, acolo ar putea fi angajate 750 de persoane”, a declarat Petru Câmpean, primarul din Certeju de Sus, comună situată la circa 12 km de Deva. El este de părere că activitatea de organizare a şantierului ar putea începe până la finalul acestui an, după obţinerea restului de avize, urmând ca din primăvară să înceapă realizarea căilor de acces. „Compania deţine licenţa din 1999. Proiectul este mai avansat decât cel de la Roşia Montană. În 2010 am aprobat planul urbanistic zonal, există acordul de mediu pentru planul urbanistic, aşteptăm acordul de mediu pentru faza de construire „, spune primarul.
lRezerve de 68 de tone de aur
La Certeju există rezerve de 2,4 milioane de uncii de aur (68 tone de aur) şi 17,3 milioane de uncii de argint (490 de tone de argint), conform estimărilor de pe site-ul European Goldfields. Deva Gold SA a avut la finele anului trecut o cifră de afaceri de 247.690 lei şi o pierdere 16.746.377, având 68 de salariaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor. În iunie 2010 European Goldfields a anunţat că a obţinut scrisori de angajament de la cinci bănci cu care negocia un credit de 135 milioane de dolari destinat finanţării parţiale a proiectului minier Certej (Hunedoara), de unde se vor extrage aur şi argint.
lDintr-o tonă de steril se obţine un singur gram de aur
În prezent, în România mai sunt două licenţe de exploatare în vigoare, pe lângă cea de la Roşia Montană. Una dintre licenţe aparţine Deva Gold, în perimetrul Certeju, iar a doua, mai veche, este deţinută de Romaltyn Exploration, pentru exploatarea unor reziduuri miniere, la Baia Mare. Deva Gold mai are în procedură de avizare o licenţă de exploatare pentru Băiţa-Crăciuneşti”, a declarat Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Potrivit datelor de pe site-ul ANRM, la data de 17 iunie exista o licenţă de exploatare în perimetrul Certeju din judeţul Hunedoara, emisă pentru Deva Gold S.A., precum şi o „licenţă activă în procedură de aprobare” în perimetrul Băiţa Crăciuneşti, pentru aceeaşi firmă. Ambele licenţe se referă la minereuri auro-argentifere. De asemenea, la aceeaşi dată figurează ca emise licenţe de exploatare pentru „produs rezidual minier” pentru Romaltyn Mining SRL, la Uzina de preparare Aurul S.A. Baia Mare, Iaz de decantare – Aurul Săsar, Iaz de decantare-Meda şi Iaz de decantare – Flotaţia centrală. Pentru a obţine un gram de aur este necesară procesarea unei tone de steril, a mai explicat Pătruţi. Din anul 2006 în România au fost închise toate minele de aur, pentru că erau nerentabile, după ce statul a tăiat subvenţiile.
lCine face explorarea
Pe de altă parte, mai există încă 5 licenţe de explorare pentru zăcăminte de aur, din care două sunt în stadiu avansat, a mai spus preşedintele ANRM. Trei licenţe aparţin Romaltyn Mining, în Baia Mare, una aparţine Samax România şi una este a companiei Roşia Montană Gold Corporation, zăcământul fiind în Munţii Apuseni. Vârful producţiei de aur a României a fost atins înainte de 1990, când a depăşit 10 tone de aur pe an. În 2006, producţia scăzuse la câteva kilograme pe an. Cel mai mare producător de aur din Europa este Finlanda, cu o producţie anuală de 11 tone de aur pe an. „Odată cu darea în exploatare a noilor zăcăminte, România ar putea depăşi producţia anuală de aur a Finlandei”, crede Pătruţi. Potrivit preşedintelui ANRM, redevenţa datorată statului român este de 4% din valoarea producţiei şi se intenţionează creşterea ei la 6%. (G.A.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI