Principalele schimbări ale Codului fiscal

Românii care deţin mai mult de o locuinţă sau sunt proprietari de maşini cu motoare mari vor plăti şi în anii următori impozite locale majorate în funcţie de numărul acestora, respectiv de capacitatea cilindrică, potrivit unui proiect de modificare şi completare a Codului fiscal. Iniţial, măsura – introdusă la 1 iulie 2010 – ar fi trebuit să fie aplicată doar un an şi jumătate, adică numai până la 31 decembrie 2011. Prin noua propunere, decizia devine permanentă. Statul se bazează pe aceste venituri suplimentare, estimate la aproximativ 348 de milioane de lei în 2011, potrivit Notei de fundamentare a propunerii făcute de Ministerul Finanţelor.
Anul viitor, prin această prevedere, bugetele locale ale primăriilor vor încasa 365 de milioane de lei, apoi 381 de milioane de lei în 2013 şi 398 de milioane de lei în 2014.
Ce înseamnă asta pentru o persoană care deţine mai multe proprietăţi? De exemplu, în cazul unei locuinţe de aproximativ 68 de metri pătraţi, situată în sectorul 3 al Capitalei, impozitul anual datorat este de aproximativ 143 de lei. Dacă acest apartament este a doua proprietate a aceleiaşi persoane şi nu este închiriată, impozitul creşte cu 65%, până la 235 de lei. Dacă locuinţa în discuţie este a treia proprietate, deţinătorul plăteşte cu 150% mai mult, respectiv 357 de lei. Suma datorată se majorează cu 300%, până la 572 de lei, pentru a patra locuinţă.
lBază de impozitare mai mare
Proiectul de act normativ conţine însă şi alte prevederi, iar unele reprezintă modificări destul de semnificative ale unor principii, sunt de părere specialiştii. „Chiar dacă nu se majorează cotele de impozitare, propunerea de modificare a Codului fiscal are în vedere lărgirea bazei de impozitare”, a declarat avocatul Dinu Petre, partener în cadrul casei de avocatură Cunescu, Balaciu şi Asociaţii.
O asemenea măsură este impozitarea contractelor de prestări servicii încheiate cu nerezidenţi de către persoane fizice române sau sucursale ale companiilor străine. Finanţele vor să extindă această obligaţie şi pentru persoanele fizice rezidente şi pentru sediile permanente din România aparţinând persoanelor juridice străine. Sunt şi măsuri care ar trebui să ajute mediul de afaceri. De exemplu, firmele nu mai sunt obligate să achite anticipat, cu plăţi efectuate trimestrial, impozitul pe profit, potrivit proiectului Finanţelor. Iniţial, măsura ar fi trebuit să între în vigoare în 2012, însă prin proiectul de act normativ, devine doar o modalitate de plată opţională.
lŢuica fără marcaj, caz penal
Propunerea de modificare a Codului fiscal conţine şi măsuri dure în domeniul comercializării alcoolului etilic. Practic, deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea a peste 40 de litri de alcool etilic, fără a fi marcat, devine infracţiune. „Până acum, fapta era considerată contravenţie, acum este incriminată ca infracţiune, ceea ce însemană că se poate începe urmărirea penală”, explică avocatul Dinu Petre.
lCât plăteşti dacă ai mai multe case
În cazul unei locuinţe de aproximativ 68 de metri pătraţi, situată în sectorul 3 al Capitalei, impozitul anual datorat este de aproximativ 143 de lei. Dacă aceasta este a doua proprietate şi nu e închiriată, impozitul creşte cu 65%, până la 235 de lei. Dacă locuinţa în discuţie este a treia proprietate, deţinătorul plăteşte cu 150% mai mult, respectiv 357 de lei.
Principalele schimbări ale Codului fiscal
lDependenţa faţă de angajator va fi redefinită. Persoana va fi dependentă de angajator, în sens fiscal, dacă activitatea este prestată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. Asta înseamnă că firmele vor plăti contribuţii sociale la fel ca în cazul salariilor pentru activităţile independente ale personalului care are şi contract de muncă cu aceeaşi societate, precum şi în cazul activităţilor declarate independente unde există clauză de exclusivitate. „În cazul în care între plătitorul de venit şi persoana fizică există încheiat un contract individual de muncă, precum şi un contract/raport juridic pe baza căruia se desfăşoară o activitate independentă, aceasta va fi reconsiderată de către autorităţile fiscale ca activitate dependentă. Reconsiderarea se efectuează numai de către autoritatea fiscală”, se arată în nota de fundamentare a viitoarei ordonanţe.
l”Mercurial” pentru diurne. Indemnizaţiile sub formă de diurnă primite de angajaţi pentru deplasările în străinătate sau în ţară vor fi impozitate la fel ca şi veniturile salariale, cu impozit pe venit şi contribuţii de asigurări sociale, pentru partea care depăşeşte nivelul stabilit pentru instituţiile publice. În prezent, cheltuielile cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor erau deductibile fiscal dacă nu depăşeau de 2,5 ori nivelul pentru instituţii publice.
lSe răresc plăţile dărilor. Proiectul de ordonanţă introduce posibilitatea contribuabililor de a opta între sistemul de plată trimestrială şi cel de plată anuală a impozitului pe profit, cu efectuarea de plăţi anticipate, în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent. Sistemul de calcul, declarare şi plată a impozitului pe profit de către organizaţiile non-profit şi de contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură, nu se modifică. Aceste categorii de contribuabili vor aplica în continuare sistemul anual de plată a impozitului pe profit, fără efectuarea de plăţi anticipate.
lScutiri pentru tichetele de vacanţă. Viitoarea ordonanţă introduce neimpozitarea sumelor reprezentând contravaloarea tichetelor de vacanţă acordate angajaţilor, conform legii.
lNeimpozitarea sprijinului nerambursabil. Sprijinul primit de persoana fizică din fonduri externe nerambursabile va fi scutit de impozit.
lScutiri pentru valorificarea vechiturilor. Mai sunt introduse precizări privind neimpozitarea veniturilor realizate din transferul bunurilor mobile din patrimoniul personal, valorificate prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice.
lNoutăţi pentru antrepozitari. Guvernul schimbă regimul de autorizare a antrepozitelor fiscale pentru producţia exclusivă de vinuri realizată de către contribuabili alţii decât contribuabilii mari şi mijlocii stabiliţi conform reglementărilor în vigoare, precum şi a micilor distilerii de către Comisia teritorială constituită la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF. Sunt stabilite condiţii suplimentare care trebuie îndeplinite cu ocazia autorizării antrepozitarilor/antrepozitelor fiscale, în scopul unei selecţii mai riguroase a acestora şi prevenirii evaziunii fiscale.
lEliminarea obligaţiei de a colecta TVA la expirarea unei perioade de un an. În cazul serviciilor care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt, de exemplu, serviciile de construcţii-montaj, se va elimina obligaţia de a colecta TVA după un an.
lSe triplează redevenţele pentru cărbune, metale şi ape minerale
Noul proiect de modificare a Codului fiscal prevede majorarea redevenţelor pentru toate activităţile miniere, pentru transportul şi tranzitul de petrol, pentru operaţiunile realizate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea statului, precum şi pentru înmagazinarea gazelor.
Astfel, redevenţa se majorează de trei ori, de la 2% la 6% din producţie, pentru extracţia de cărbune, minereuri feroase şi neferoase, aluminiu, metale nobile, pietre preţioase şi semipreţioase, ape geotermale şi gazele care le însoţesc. În cazul substanţelor nemetalifere, redevenţa se va modifica de la 6% la 0,80 euro pe unitatea de producţie, iar în ceea ce priveşte rocile ornamentale, noua taxă va fi de 3,50 euro pe unitatea de producţie, faţă de 10%, cum era până acum. Companiile care exploatează ape minerale vor plăti şase euro pe mia de litri, faţă de doi euro, cât plătesc acum.
De asemenea, redevenţele se vor majora de la 10% la 15% din valoarea venitului rezultat din operaţiunile de transport şi tranzit al petrolului, precum şi pentru utilizarea terminalelor petroliere. Pentru depozitarea gazelor, taxa va creşte de la 3% la 5%. Redevenţa pentru extracţia de petrol şi gaze nu poate fi majorată până în 2014, după cum s-a angajat statul în contractul de privatizare a Petrom.
lMai mulţi bani la buget
Această măsură va aduce la bugetul statului 1,2 miliarde de lei în plus, din care 117 milioane de lei în ultimele cinci luni ale acestui an, iar restul de 1,1 miliarde de lei în următorii patru ani, se precizează în nota de fundamentare a proiectului. Iniţiatorii ordonanţei arată că măsura este necesară „astfel încât exploatarea acestor bunuri, proprietate publică a statului român, să beneficieze de un echilibru real dintre diminuarea acestor rezerve, neregenerabile sau greu regenerabile în anumite cazuri, efortul investiţional necesar punerii în valoare a acestora şi beneficiile statului român în calitate de proprietar absolut”.
(A.V.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI