Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

8-10 Iunie 2018: „PRO-AM Golf for everyone”, ediția întâi, la Clubul de Golf Paul Tomiță din Pianu de Jos. „Azi comunitatea de golf din România este mai mare și mai matură”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

În toiul pregătirilor pentru organizarea primei ediții a competitiei ‚PRO-AM Golf for everyone’, organizată între 8-10 Iunie 2018 la Clubul de Golf Paul Tomiță din Pianu de Jos, Asociația Golferilor Profesioniști din România se bucură de suportul și recomandarea pasionaților de golf.

„Golful în România a început cu descoperirea la Pianu de Jos, din întâmplare, a unui om, care spunea că a jucat de 8 ori la cupa mondială de golf profesionist. L-am întrebat dacă este o glumă și, invitându-ne în casa lui din satul Pianu de Jos, județul Alba, ne-am convins că este adevărat, că în fața noastră, acest octogenar era o adevărată comoară și că am putea descoperi prin el o lume inaccesibilă până atunci românilor: lumea jucătorilor de golf sau lumea golfului, noi până atunci intrând în contact cu acest sport doar prin intermediul Eurosport – care la acea vreme transmitea majoritatea competițiilor de golf din Europa Live. Acest bătrân trebuia exploatat! Dar cum să facem? Nu aveam nici teren, nici crose, nici mingi, nimic. Ne-am hotărât să luăm lecții de golf pe un islaz la marginea satului. Dacă a văzut acest interes, bătrânul Tomiță, bun pedagog, spune după vreo zece lecții, văzând că progresez rapid: ‘Dacă vei mânui foarte bine această crosă chiar ai putea vedea întreaga lume datorită ei!’ Așa a aprins bătrânul Paul Tomiță prima făclie care mai târziu a început să lumineze golful românesc! Ce a urmat, a fost o adevărată minune. La Pianu de Jos, pe o pășune de oi, am proiectat primul teren de golf 100% natural, printre stejari seculari, pe un deal, fără a avea infrastructura specifică unui teren de golf modern. Principiul care a stat la bază a fost: ‘Rugați-vă lui Dumnezeu să ne dea ploaie, iar noi vom tunde mereu!’ Ce nu am știut atunci era faptul că natura va face restul; unde nu am tuns, au crescut bălării, care au adus animale, care – la rândul lor – au cărat semințe de toate felurile; pe unele le-au pierdut, acestea au căzut în pământ bun și au încolțit, din ele crescând copaci! Noi am făcut puțin, restul Natura sau Dumnezeu. Acum terenul de la Pianu este o adevărată capodoperă, poate cu puțină cosmetizare unul dintre cele mai frumoase terenuri dintre toate câte există! După aceea tot mai mulți români au descoperit că a-ți petrece viața sau timpul liber jucând golf înseamnă nu numai să faci sport, este un stil de viață, natură, bucurie, sănătate, întoarcerea la lumea în care ai fost creat!” spun campionii României la golf Viorel și Laurențiu Coman.

Elit - Gustul Desăvârșit

Golful este pasiunea mea de aproape 20 ani. Cam de cand a fost lansat Golf Club Paul Tomita si de cand a fost deschis terenul de golf de la Pianu de Jos. Am crescut impreuna, alaturi de noi si noi generatii de jucatori. Azi comunitatea de golf din Romania este mai mare si mai matura. Dar Pianul de Jos a fost scoala si referinta pentru multi dintre noi, fosti membrii ai Clubului.” declara domnul Misu Negritoiu, Senior Advisor EY Romania, fost presedinte ASF si fost sef al ING Bank Romania.

PRO-AM Golf for everyone vine cu o structura de premiere unica, propunandu-si sa atraga maximum 22 jucatori profesionisti si 88 amatori (acestia jucand in flight-uri de 1 profesionist + 4 amatori). Pe 8 Iunie echipele se vor forma si antrena, pe 9 Iunie va fi ziua competitiei (cu multe alte activari conexe pentru jucatori si spectatori), ceremonia de premiere si cina festiva iar pe 10 iunie profesionistii vor juca amical cu amatorii, vor sustine workshop-uri si vor juriza o competitie pentru juniori.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Alpin57Lux, partenerii media fiind Agerpres, Cariere, Centrul De Informare si Promovare Turistica Alba Iulia, Cronica Romana, DCNews, Doingbusiness.ro, GolfinRomania.ro, National TV, National24Plus, NationalFM, Manager Express, New Edition News, Radar de Media, Radio Romania, Rol.ro, Romania Libera, Transilvania Business, Turnul Sfatului, Urbea Mea.

Mai multe detalii despre eveniment si inscrierea in competitie pe pagina Facebook si www.professional-golf-romania.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Cum arată harta unui posibil dezastru nuclear la Zaporojie: România, printre tările în pericol

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Cum arată harta unui posibil dezastru nuclear la Zaporojie: România, printre tările în pericol

În cazul unui dezastru nuclear la centrala de la Zaporojie, rușii au realizat o hartă care prezintă cele mai afectate state. Acestea ar fi: Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Belarus și Turcia.

Rusia a ocupat centrala din Zaporojie în martie după invadarea Ucrainei în 24 februarie. Centrala, situată în apropiere de linia frontului, este deţinută de trupele ruse şi exploatată de angajaţi ucraineni. Ucraina și Rusia se acuză reciproc de atacuri asupra centralei nucleare Zaporojie, care a fost bombardată în mod repetat în ultima săptămână, ceea ce a ridicat temeri privind o catastrofă nucleară și a dus la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU joi.

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că situaţia este gravă şi a cerut acces la centrala nucleară de la Zaporojie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ucraina a declarat că primele lovituri din 5 august au avariat un cablu electric și au forțat unul dintre reactoare să nu mai funcționeze. Apoi, loviturile de joi au avariat o stație de pompare și senzori de radiații. Ucraina, susținută de aliații occidentali, a cerut o zonă demilitarizată în jurul centralei și retragerea forțelor rusești.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Romania în top 4 al țărilor cu cele mai gustoase mâncăruri: Care sunt cele mai apreciate preparate

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Romania în top 4 al țărilor cu cele mai gustoase mâncăruri: Care sunt cele mai apreciate preparate

România se află pe un onorant loc patru, într-un top al celor mai gustoase mâncăruri, întocmit de Taste Atlas. Pe locul întâi se află Italia, urmată de Grecia și Spania.

Țara noastră a obținut scorul de 4,57, după ce participanții la vot au ales 30 de feluri de mâncare, băuturi și produse alimentare românești.

Pe locul 4 este România, cu mititei, ciorbă de burtă, mămăliguță şi cozonac.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele mai votate mâncăruri din România

1. Mititei

2. Cozonac

3. Borș

4. Pască

5. Mămăligă

6. Ciorbă de burtă

7. Ciorbă de fasole

8. Ciorbă de pui

9. Drob

10. Covrigi

Sursa: ziare.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, cantitatea de lemn recoltată anul trecut a fost de 19,994 milioane metri cubi (volum brut) de lemn, cu 342.000 mc mai mare comparativ cu cea din 2020.

Pe specii forestiere, răşinoasele au reprezentat 40,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 30,8%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, stejarul 10,1% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%.

Lemnul recoltat în anul 2021 a fost destinat în proporţie de 96,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 3,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate”, precizează INS.

Anul trecut, s-au recoltat 13,438 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 67,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (29%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).

Comparativ cu anul 2020, volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 6,7%, cel din păduri proprietate publică a statului s-a majorat cu 9,1%, iar din pădurile proprietate privată a scăzut cu 8,7% şi din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .

Produsele lemnoase principale au reprezentat, anul trecut, 71,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 21,1% şi produsele lemnoase de igienă 7,8%.

Faţă de 2020, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse secundare a crescut cu 5,7%, din produse principale cu aproape 0,8% şi din produse de igienă cu 0,4%.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,5% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 24,3% din Centru, 12,9% din Nord-Vest, 12,2% din Vest, 10,7% din Sud-Muntenia, 7,3% din Sud-Vest Oltenia, 6,9% din Sud-Est şi 0,2% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare Centru (58,6%), Nord-Est (54,5%), şi Sud-Est (29,5%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (40%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (45%), Sud-Muntenia (29,4%), Sud-Vest-Oltenia (36,5%) şi Nord-Vest (36,2%).

La nivel de judeţe, în anul 2021, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (10,6%), urmat de Harghita (8,8%), Neamţ (6%) şi Bacău (5,6%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţul Giurgiu (aproximativ 0,6%), Olt, Ialomiţa şi Brăila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%).

Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri. În anul 2021, s-au efectuat tăieri de conservare pe 54,9% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 42,4%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,4% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,3%.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,6% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, subliniază INS.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea