Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

54 de ani de la construirea primei AUTOSTRĂZI din România. După planurile lui Ceauşescu, azi ar fi trebuit să avem peste 3.000 de kilometri de drum rapid

Ziarul Unirea

Publicat

în

În urmă cu peste jumătate de secol, pe 4 februarie 1967, Nicolae Ceauşescu începea construirea primei autostrăzi din România: A1 Bucureşti – Piteşti. Obiectivul, parte a unui plan de infrastructură gândit încă din perioda interbelică, urma să fie o primă componentă a unui ansamblu de autostrăzi care ar fi trebuit ca, până astăzi, să însumeze peste 3.000 de kilometri. Realitatea la zi este că nu s-au împlinit nici măcar 25% din estimări.

După 54 de ani de la demararea acestui proiect şi la 31 de ani de la încheierea “Epocii de aur”, România nu se poate “lăuda” nici cu un sfert din kilometrii grandiosului ţel pus pe hârtie într-un studiu realizat de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) între 1967 şi 1969, studiu dedicat construirii, în perspectivă, a unei impresionante, dar aproape utopice (după cum s-a dovedit) reţele de drumuri rapide.

Construcţia primei autostrăzi din România a durat 6 ani

Nicolae Ceauşescu şi-a dorit, mai întâi, realizarea unei şosele rapide care să lege capitala de Piteşti. Şase ani mai târziu, o avea deja! La realizarea Autostrăzii A1 s-au folosit, pe lângă cantităţile colosale de beton, aproape 450 000 de tone de asfalt, turnate în mii de ore de muncă. Cei 95 de kilometri ai drumului rapid comandat de Ceauşescu au fost daţi în folosinţă în anul 1973, iar ulterior, le-au mai fost adăugaţi alţi câţiva kilometri.

Elit - Gustul Desăvârșit
Citește și: Se va circula pe autostrada A10 Sebeș – Turda: Constructorul lotului 2 susține că în vară, șoseaua de mare viteză va fi dată în trafic

În perioada 1997-2000, autostrada a fost reabilitată, adăugându-i-se, în 2007, un nou tronson, în lungime de 13,6 km, care ocoleşte Piteştiul pe la est, iar un an mai târziu, în 2008, în zona Bascov, s-a construit actualul pasaj subteran, cu o bandă pe sens, prin care DN7 subtraversează DN7C, drum ce face legătura între Piteşti şi Curtea de Argeş, investiţie necesară pentru rezolvarea problemei frecventelor ambuteiaje care, uneori, se întindeau până la autostradă.

IPTANA previziona, în 1969, actualul Coridor IV de Transport Pan-European, de la Constanţa la Bucureşti – Piteşti şi, de aici, la Sibiu – Deva – Nădlac, coridor din care, acum, sunt funcţionale trei segmente: cel care leagă capitala de Piteşti, un altul, de 132 km, care ocoleşte Sibiul pe la nord şi merge până la Deva, ocolind oraşele Sebeş şi Orăştie, plus tronsonul de 143 km Traian Vuia-Nădlac.

A1, componentă a unui plan de autostrăzi gândit încă din perioada interbelică

“Autostrada Bucureşti a reprezentat un pas uriaş în dezvoltarea infrastructurii României şi a însemnat enorm pentru Uzinele Dacia şi pentru judeţul Argeş. Obiectivul, luat în calcul în contextul unui plan mult mai măreţ şi care, la 1969, făcea parte din ceea ce, acum, se cheamă Coridorul IV de Transport Pan-European, n-a fost însă doar meritul «Epocii de aur». România avea încă dinaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial un plan de autostrăzi.

Citește și: Pe autostrada A10 Sebeș-Turda se va circula integral în acest an, Drulă dixit

Existau încă din perioada interbelică proiecte de infrastructură, puse mai târziu în practică de Nicolae Ceauşescu, cu sau fără o contribuţie la îmbunătăţirea lor. Un caz similar este Hidrocentrala de la Porţile de Fier, realizată în anii comunismului după un proiect ministerial gândit între cele două războaie mondiale. Practic, aceste realizări în domeniul infrastructurii au fost înfăptuite după planuri existente dinainte de 1939”, explică, pentru „Adevărul“, sociologul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii din Piteşti.

Tronsonul Piteşti-Sibiu, poate-poate în 2023

Secțiunea 2 Boița – Cornetu, parte din autostrada A1 Sibiu – Pitești, va avea circa 31,33 km lungime și ar urma să coste circa 1 miliard de euro, conform licitației publicate de către Compania de Autostrăzi. Tronsonul presupune execuția a 7 tuneluri cu o lungime de circa 4,9 km în total, 27 de viaducte, 22 de poduri, un ecoduct și câteva sute de lucrări de consolidare și susținere versanți. Termenul contractul ar urma să fie 24 de luni pentru proiectare și 64 de luni pentru execuție, dar CNAIR va puncta în plus la licitație ofertele cu termene mai scurte.

Citește și: VIDEO| Pe autostrada A10 Sebeș – Turda, alunecările de teren le dau bătăi de cap constructorilor loturilor 1 și 2

Nu mai puțin de 15 companii și asocieri de firme din Europa, China și Turcia au depus oferte la cea mai mare licitație de autostradă din România de până acum: peste 1 miliard de euro pentru lotul 3 din A1 Sibiu – Pitești. Cei 37,4 km de la Tigveni la Cornetu conțin și primul și cel mai lung tunel montan care va fi construit în România – tunelul cu galerie dublă de 1,7 km de la Poiana. Contractul, cu o durată de proiectare și execuție de minim 57 de luni și maxim 77 de luni prevede, pe lângă tunel, și realizarea a 48 de poduri și viaducte de autostradă, un ecoduct, două noduri rutiere și numeroase alte lucrări.

Realizarea celor 37,4 km de autostradă de la Tigveni la Cornetu presupune o valoare estimată de CNAIR între 5.324.779.469,00 și 5.807.870.404,00.

Dacă proiectele elaborate de Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) între 1967 şi 1969 ar fi fost puse în practică, România ar fi avut astăzi peste 3000 de kilometri de autostrăzi. Din păcate suntem departe de previziuni şi nici şanse prea mari nu sunt să ne apropiem curând de cifra avansată în urmă cu mai bine de o jumătate de veac.

Potrivit unui studiu realizat în urmă cu câţiva ani de compania de consultanţă A.T. Kearney, citat de wall-street.ro, daca ritmul de dezvoltare al ultimilor ani va fi păstrat, infrastructura rutieră din ţara noastră va atinge un nivel similar cu cel înregistrat de ţările dezvoltate din Europa Occidentală abia peste 130-150 de ani.

Sursa: adevarul.ro, hotnews.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să te comporți dacă ești invitat la o nuntă

Ziarul Unirea

Publicat

în

CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să te comporți dacă ești invitat la o nuntă

Prilej de bucurie și emoție, atât pentru cei care își întemeiază o familie, dar și pentru părinții sau apropiații lor, nunta trebuie să fie un moment frumos, de neuitat pentru toți cei care participă la un astfel de eveniment.

Citește și: Mesaje de dragoste • Mesaje de iubire • Declarații de dragoste • Declarații de iubire

Dacă ați primit o invitație la nuntă, primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să mulțumiți pentru invitație și să confirmați participarea sau, dacă nu puteți onora invitația, să prezentați scuze și să anunțați că nu veți merge, adresând urări de bine tânărului cuplu care se căsătorește. Este important pentru cei care organizează nunta să știe câte persoane vor participa la petrecere, pentru a ști câte meniuri trebuie comandate la restaurant.

În cazul în care participați la nuntă, este foarte importantă punctualitatea. Dacă participați la cununia religioasă, evitați să ajungeți după ce a început slujba de cununie, iar dacă ați întârziat, intrați în biserică discret, fără a perturba oficierea evenimentului. După ce a fost încheiată oficierea slujbei de cununie, veți felicita mirii, nașii, părinții mirilor.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: Codul Bunelor Maniere: Top 40 de reguli de bază

Dacă nu participați la cununia religioasă și mergeți direct la restaurant, la sosire veți ciocni un pahar de șampanie cu mirii, nașii, toți cei care vă vor întâmpina. Vă veți așeza la locurile care v-au fost rezervate. În cazul în care sunteți la masă cu persoane pe care nu le cunoașteți, este politicos să vă prezentați și să purtați o conversație agreabilă cu aceștia, veți avea de petrecut ore bune împreună.

Invitații nu se vor grăbi pe ringul de dans, oricât de mult le-ar plăcea o anumită melodie, până când nu va începe dansul mirilor. Ei sunt cei care deschid dansul, iar apoi tot ei sau unul dintre organizatori vor invita pe toată lumea la dans.

În situația în care nu sunteți buni dansatori, nu veți sta întreaga seară lipiți de scaun la masă, veți da impresia că nu vă simțiți bine la nuntă, spre dezamăgirea mirilor. Încercați să dansați măcar de două-trei ori, pe ritmuri lente, care nu cer cine știe ce măiestrie de dansator.

Veți avea grijă să beți cu moderație, pentru că nimic nu e mai neplăcut la o nuntă decât un invitat în stare avansată de ebrietate, care nu-și mai poate controla nici mișcările, nici cuvintele.

Dacă aveți un regim special, aveți grijă să anunțați din timp organizatorii, pentru a vi se pregăti meniu special, spre exemplu vegetarian. Nu veți pleca de la nuntă înainte de momentul festiv al tăierii tortului.

Ținuta pe care o veți alege pentru nuntă va fi elegantă, doamnele vor alege o rochie sau un compleu, iar domnii vor purta costum clasic. Doamnele trebuie să evite ținutele de culoare albă, deoarece albul este rezervat miresei. Pantofii doamnelor vor fi cu toc.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE: Cum trebuie să te comporți la masă? Ce tacâmuri folosești, ce faci cu șervetul, cum trebuie să te așezi și alte reguli de politețe

Tinerii trebuie să evite să vină la nuntă îmbrăcați ca pentru club, în jeans și tricou. Nu este politicos nici să poarte teniși sau pantofi de sport.

În cazul în care vremea este rece sau ploioasă și aveți pardesiu sau pelerină, le veți lăsa la garderobă, nu veți veni cu ele la masă.

Dacă ați pregătit un cadou pentru miri, acesta va fi frumos ambalat, însoțit de o felicitare sau de o carte de vizită pe care veți scrie câteva cuvinte și vă veți semna. Nu este neapărat nevoie să înmânați personal cadoul mirilor, îl puteți lăsa în locul rezervat cadourilor.

Chiar dacă masa cu băuturi este în apropiere, nu este politicos să vă duceți să vă umpleți singuri paharul. Așteptați să vină un ospătar la masă și-i veți spune ce doriți să beți.

Înainte de a începe să mâncați, veți pune șervetul din pânză pe picioare, îndoit. Nu-l veți agăța la gât, precum copiii.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE: Cum să ne comportăm pe stradă

Dacă mâncarea este adusă în farfurii, veți mânca atât cât puteți, iar când ați hotărât că nu mai mâncați, veți pune tacâmurile așezate paralel pe farfurie. Dacă este o nuntă la care mâncarea este pe o masă specială, de unde trebuie să vă serviți singuri, veți lua ceea ce doriți, punând cu lingura din bol sau din platou în farfuria dumneavoastră. E nepoliticos să umpleți farfuria cu vârf. Puteți să mai luați și mai târziu, dacă mai doriți.

Fumătorii vor avea grijă să nu aprindă țigara lângă o persoană care mănâncă. Sunt și locuri speciale pentru fumat, dacă doriți să faceți acest lucru în timp ce persoanele de la masa dumneavoastră mănâncă.

Doamnele vor merge într-un loc retras pentru a-și reface machiajul sau pentru a-și aranja părul, este nepoliticos să scoată oglinda și rujul la masă.

La plecare, vă veți lua rămas bun de la miri, de la părinții acestora, de la nași, mulțumind pentru invitație și adresându-le urări de bine. (Z.U.)

Sursa: agerpres.ro; FOTO: arhiva


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

10 iunie| Ziua Parașutiștilor Militar: Cum a luat naștere prima Companie

Ziarul Unirea

Publicat

în

10 iunie| Ziua Parașutiștilor Militar: Cum a luat naștere prima Companie

An de an, la data de 10 iunie, este marcată Ziua Parașutiștilor Militari.

În urmă cu 81 de ani, la această dată, era înfiinţată, pe lângă Centrul de Instrucţie al Aeronauticii, Şcoala de Paraşutişti, denumită ulterior Compania de Paraşutişti. Aceasta a fost dislocată la Popeşti-Leordeni, în cadrul Flotilei I Aerostaţie, primul comandant fiind locotenentul Gheorghe Iordăchescu, căruia, la scurt timp, i-a urmat locotenentul Ştefan Soverth, se arată în volumul „Calendarul tradiţiilor militare” (2010).

Elit - Gustul Desăvârșit

La 31 martie 1942 s-a înfiinţat Batalionul de paraşutişti, reprezentând cea de-a II-a companie de paraşutişti. Batalionul a fost întrebuinţat în luptă începând cu 23 august 1944, iar la 1 martie 1945 a fost desfiinţat.

În baza ordinului ministrului Forţelor Armate, la 1 noiembrie 1950 a fost înfiinţat Batalionul 1 Paraşutişti, sub comanda căpitanului Vasile Cosma, la Centrul de Instrucţie al Aviaţiei din garnizoana Tecuci. La 6 februarie 1951, Batalionul a fost dislocat la Botoşani, iar la 25 noiembrie 1951, la Buzău. La 1 octombrie 1952, Batalionul de Paraşutişti s-a transformat în Regiment de Paraşutişti. A primit, la 2 octombrie 1954, drapelul de luptă, iar la 21 octombrie 1974 a primit denumirea onorifică Regimentul 60 Desant-Paraşutare „Băneasa-Otopeni”.

În 1980, au luat fiinţă Regimentul 56 Paraşutişti Caracal, Regimentul 62 Paraşutişti Luna şi Regimentul 64 Paraşutişti Boteni.

La 30 noiembrie 1990, s-au înfiinţat Brigada 1 Paraşutişti Luna, Brigada 2 Paraşutişti Clinceni, Brigada 3 Paraşutişti Bacău şi Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor din Trupele de Paraşutişti Buzău, conducerea unitară a acestora fiind asigurată de Comandamentul Trupelor de Paraşutişti din subordinea Comandamentului Aviaţiei Militare.

Procesul de reformă din Armata Română a adus unele modificări, astfel că, începând cu 1998, au fost desfiinţate un comandament de brigadă şi două batalioane, iar alte două batalioane de paraşutişti au fost transformate în batalioane de operaţiuni speciale.

La 15 martie 2001, Trupele de Paraşutişti au trecut în subordinea Statului Major al Forţelor Terestre. Paraşutiştii militari participă la misiuni externe în diferite teatre de operaţii, îndeplinind angajamente asumate de România în cadrul NATO sau în operaţiuni internaţionale de tip coaliţie.

Sărbătorind astăzi Ziua Paraşutiştilor Militari, cinstim, în fapt, ani de muncă, de neîncetate căutări şi încercări soldate cu succes şi rezultate care s-au constituit în adevărate pagini de istorie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

5 iunie: Ziua Învățătorului. Nașterea dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern din România

Ziarul Unirea

Publicat

în

5 iunie: Ziua Învățătorului. Nașterea dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern din România

Ziua Învățătorului se sărbătorește în data de 5 iunie, în România, dată ce coincide cu data de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc. Gheorghe Lazăr a înființat în 1818, în București, prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava. Stabilirea Zilei Învățătorului a fost aprobată pe data de 9 octombrie 2007 de Parlament și apoi prin Legea nr. 289 din 29 octombrie 2007. Manifestarea are caracter educațional, național, apolitic și cultural.

Ziua Mondială a Profesorilor, cunoscută și sub numele de Ziua Internațională a Profesorilor, este o zi internațională organizată anual pe 5 octombrie. Înființată în 1994, comemorează semnarea Recomandării UNESCO / ILO din 1966 privind statutul cadrelor didactice, care este un instrument de stabilire a standardelor care abordează statutul și situațiile cadrelor didactice din întreaga lume. Această recomandare prezintă standardele referitoare la politica personalului din educație, recrutare și formare inițială, precum și formarea continuă a cadrelor didactice, angajarea acestora și condițiile de muncă.

Ziua Mondială a Profesorilor își propune să se concentreze pe aprecierea, evaluarea și îmbunătățirea educatorilor lumii și să ofere o oportunitate de a lua în considerare problemele legate de profesori și predare.

Elit - Gustul Desăvârșit

În România, Ziua Profesorului este marcată diferit de Ziua Învățătorului (5 iunie) începând cu anul 2013, conform unei decizii luate de Ministrul Educației Naționale. Astfel, Ziua Învățătorului se dorește a fi un prilej bun de reflecție asupra școlii și a slujitorilor ei, o oportunitate pentru a ne manifesta gratitudinea față de dascăli. Nu întâmplător a fost aleasă ziua de 5 iunie, care reprezintă data nașterii ”fondatorului învățământului în limba națională în Țara Românească” – Gheorghe Lazăr.

Născut pe data de 5 iunie 1779, la Avrig, Gheorghe Lazăr a fost luat de mic în casa baronului Samuel von Brukenthal. Remarcându-i aplecarea pentru învățare, baronul l-a sprijinit prin trimiterea acestuia la gimnaziile din Sibiu și Cluj și apoi să îți continue studiile la Viena, prin cunoștințe superioare de filosofie, istorie și de științe fizico-matematice. Acesta a studiat și teologia ulterior. Gheorghe Lazăr a înființat în anul 1818 primele cursuri de ingineri hotarnici din Țara Românească, cu predare în limba română, la Şcoala Academicească pentru Științele Filozofești și Matematicești de la Mânăstirea Sfântul Sava din București, an în care a fost pusă piatra de temelie a Universității Politehnica din București.

Sursa: twinkl.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare