Rămâi conectat

Actualitate

30 decembrie 1947: Regele Mihai I era obligat să abdice de către comuniști, iar monarhia era abolită în România

Publicat

în

30 decembrie 1947: Regele Mihai I era obligat să abdice de către comuniști, iar monarhia era abolită în România

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I era forțat să semneze actul de abdicare care astfel punea punct monarhiei în România și deschidea drumul proclamării Republicii Populare România.Astfel, era înlăturat ultimul simbol al democrației și, totodată, ultima piedică în calea acaparării complete a puterii de către Partidul Comunist Român.

După alegerile din 1946, comuniștii preiau puterea în România. În cale le mai stăteau doar regele și partidele de opoziție. Partidul Țărănist și cel Liberal sunt scoase în afara legii în 1947, iar liderii lor sunt arestați. Regele Mihai pleacă în Anglia la nunta principesei Elisabeta. Comuniștii sperau să nu se mai întoarcă și chiar monarhul ia în calcul posibilitatea de a rămâne în exil.

„O eventuală rămânere în exil ar fi permis comuniștilor să-l învinuiască pe Mihai de trădare și de lașitate”, arată istoricul Cosmin Popa.

Electrica Furnizare Discount

„Winston Churchil, pe care-l întâlnește la ceremonii, dar și alți britanici, toți îi spun: Rămâi, pentru că situația din țară este complet neclară. A ținut să se întoarcă pentru că știa că aici e locul lui, era suveranul României, țara era monarhie”, spune ambasadorul Emil Hurezeanu.
21 decembrie 1947. Surpriză: regele se întoarce

Spre surpriza comuniștilor, regele se întoarce în România în ziua de 21 decembrie 1947. Trenul regal ajunge în București la ora 13:00, iar Mihai pleacă direct la Sinaia unde va sărbători Crăciunul. Pe 29 decembrie însă, în jurul orei 20, regele este chemat la telefon. De la celălalt capăt al firului, prim-ministrul Petru Groza îl cheamă urgent la București sub pretextul de a discuta o problema familială. Întâlnirea este fixată pentru a doua zi, la ora 10:30, la Palatul Elisabeta.
Capcana. Plus amenințarea băii de sânge

Discuția de la Palatul Elisabeta s-a purtat în patru: de-o parte, regele și regina-mamă, iar de cealaltă, Petru Groza cu Gheorghiu-Dej. „Eu sunt în favoarea divorțului”, i-a spus prim-ministrul regelui scoțând din buzunar actul de abdicare. Luat prin surprindere, Mihai a cerut 24 de ore timp de gândire. A primit însă doar zece minute. Monarhul trăiește cele mai grele clipe din viața sa. Telefoanele erau tăiate, garda regală arestată, palatul înconjurat de trupe comuniste. Văzând că stă pe gânduri, Groza îi arată regelui pistolul și îl amenință că, dacă nu semnează, va fi o baie de sânge.

În jurul orei 13:00, regele semnează actul de abdicare.

„Comuniștii aveau un scenariu, abdicarea nu este un act de voință unilaterală a regelui, a fost un act forțat, au fost amenințări. Practic, regele a semnat abdicarea cu pistolul la tâmplă”, spune Emil Hurezeanu.

La plecare, Petru Groza i-a atras atenţia reginei Elena ca nu cumva ea sau Regele să ia legătura cu cineva din afara Palatului Elisabeta: „Nici cu americani, nici cu români” a sunat avertismentul. Familia regală se afla de fapt în arest la domiciliu. Au fost conduşi apoi la Peleş unde au început să îşi facă bagajele, sub strictă supraveghere. Au luat numai haine şi obiecte de strictă folosinţă personală.
Proclamarea Republicii Populare și plecarea regelui

Câteva ore mai târziu este convocată Marea Adunare Naţională care proclamă Republica Populară.

După abdicare, regele și regina-mamă s-au întors la Sinaia pentru a-și pregăti plecarea din țară. Palatul era păzit zi și noapte de trupele comuniste, membrii Casei Regale trebuind să dețină permise speciale pentru a intra sau ieși din palat. La Sinaia a fost trimis trenul regal.

Sâmbătă, 3 ianuarie 1948, ora 20.00, trecând pe un culoar format de ofițeri întorși cu spatele, regele Mihai urca în tren pe peronul gării regale din Sinaia cu destinația Elveția. A fost derulat covorul roșu, dar nimeni nu a avut permisiunea de a se apropia de gară în momentul îmbarcării.

„Când ne-am urcat în tren, asta era ultima imagine care mi s-a întipărit în minte: unul dintre ofiţeri, nu mai ţin minte ce grad avea, a întors puţin capul către mine. Am văzut că îi curgeau lacrimile pe faţă. S-a închis uşa, obloanele vagonului au fost coborâte”, își amintea Regele Mihai acea clipă.

„Şi în seara zilei de 30 decembrie, mareşalul Palatului ne cheamă la telefon şi ne spune că Groza mă roagă urgent să vin la Bucureşti, fiindcă au o chestiune de familie de discutat. O chestiune de familie mi-am închipuit că va fi refuzul cu logodna, cu căsătoria. Şi când am venit aici, am urcat sus în odăile noastre şi a sosit şi Groza, l-a adus pe Gheorghiu-Dej neanunţat şi, în momentul ăla, a venit el cu hârtia pe care a scos-o din buzunar şi mi-a pus-o pe masă.

Eu am citit-o la repezeală, am văzut nişte lucruri şi am spus că mă duc alături ca să citesc asta ceva mai liniştit. M-am dus în odaia de-alături unde era … Nigel şi mi-a spus că casa a fost înconjurată cu trupe de-ale lor, santinele şi soldaţii noştri au fost arestaţi şi scoşi, telefoanele tăiate complet şi în jur, când m-am uitat, era artileria adusă acolo ca să înconjoare casa. Ei, citisem deja asta şi m-am întors şi am spus.

M-am uitat şi am spus: „Ce se întâmplă aici? Mi-aţi tăiat telefonul, mi-aţi înconjurat casa cu trupe”… Zice: „Păi dacă nu se semnează asta cât mai repede, o să fie mare bucluc în ţară”. Şi eu am încercat să-i explic că cel cel puţin constituţional nu se poate, eu n-am dreptul să refuz şi să plec fără să întreb ţara românească şi poporul. Şi zice: „n-avem timp pentru asemenea lucru”.

Şi mama mi-a explicat ceva şi Gheorghiu Dej s-a întors către ea: „Foarte frumos cum l-aţi educat pe fiul vostru!”. Bun. Am mai adăugat că, din punct de vedere constituţional, eu n-am dreptul să abdic în felul ăsta şi, în special, pentru restul familiei. Eu n-am dreptul. Şi nici constituţional. Nu, că n-avem timp de asta. Cum o să semnez asta? Mi-a spus: „Dacă nu semnaţi acum într-un sfert de oră, jumătate de oră, avem 1.000 de oameni tineri care sunt închişi şi dacă nu faceţi ce spunem noi acum, trebuie să-i împuşcăm pe toţi”.

Când am auzit asta am spus: „Asta e o responsabilitate pe care eu nu pot să o iau nici faţă de ţară, nici faţă de ei”. Şi a trebuit să semnez”.

Regele Mihai a murit la domiciliul său din Elveția la 5 decembrie 2017. Avea 96 de ani și era ultimul șef de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care se mai afla în viață. În aproape un secol de viaţă, a trecut prin evenimente dramatice, iar unele date din biografia sa au intrat în istoria universală. Personaj istoric cu un destin tragic, simbol al opoziţiei faţă de comunism, în România Regele Mihai a fost prigonit sau respectat, în funcţie de interesele guvernanţilor postdecembrişti.

sursa: digi24.ro

Publicitate

Actualitate

STUDIU: Ce s-ar întâmpla în cazul în care toți oamenii de pe planeta ar deveni vegani

Publicat

în

STUDIU: Ce s-ar întâmpla în cazul în care toți oamenii de pe planeta ar deveni vegani

Alimentația oamenilor are un impact semnificativ asuprea mediului și emisiilor de gaze, 60% dintre emisiile de gaze de seră provinind din agricultură având ca sursă alimentația bazată pe carne și lactate, arată DCNEWS.ro.

Ce ar fi dacă toți oamenii de pe planetă ar deveni vegani? Este o întrebare care ar pune în mișcare imaginația multor adepți ai acestui stil de viață, însă, de această dată, întrebarea a venit din partea oamenilor de știință, care vor să măsoare impactul alimentației noastre asupra planetei.

Electrica Furnizare Discount

În medie, un om consumă aproximativ 40 de kilograme de carne pe an, iar în țările dezvoltate, această medie se dublează. Experții în climatologie consideră că ar trebui să reducem drastic consumul de carne, pentru a ajuta în eforturile de reducere a încălzirii globale, transmite BBC.

Agricultura animalieră, un producător important de emisii de seră

Aproximativ 15% din gazele de seră emise de oameni provin din urma producției animaliere. Dacă am deveni vegani cu toții, aceste emisii ar scădea drastic. Consumul de carne ocupă prea mult loc, 80% din terenul fermelor din lume fiind dedicat producției de carne și lactate. Ca să cuantificăm această suprafață, am putea spune că terenul agricol este de dimensiunea SUA, China, Europa și Australia la un loc.

În alimentația omului modern, carnea și lactatele ocupă un procent de 18% din caloriile consumate, iar aceeași cantitate este responsabilă de 60% dintre emisiile de gaze de seră provenite din agricultură. Un raport al Națiunilor Unite sugerează că toți oamenii ar trebui să reducă din cantitatea de carne consumată, dar și din deșeurile produse. Raportul a mai evidențiat faptul că între 8% și 10% din deșeurile create de oameni constau în mâncare și ambalaje.

Sursele locale, benefice pentru biodiversitate

Nu toate sursele de carne prezintă același impact asupra planetei. Cel mai mare impact îl au fermele de bovine, care sunt, de altfel, unul dintre factorii principali în defrișare pădurii amazoniene. Toate emisiile produse de fermele de bovine sunt din cauza digestiei vacilor. În timpul procesului digestiv, acestea produc metan, un gaz de seră cu nociv, efectele sale de încălzire fiind de 28 de ori mai puternice decât cele ale dioxidului de carbon pe parcursul a 100 de ani.

O vacă provenită dintr-o astfel de fermă produce între 70 și 100 de kilograme de metan pe an, iar în lume sunt înregistrate aproximativ 1,5 miliarde de vaci. Comparat cu această secțiune a agriculturii, fermele mici, locale, au un impact mult mai mic asupra mediului, iar în cazul în care animalele ar fi scoase la pășunat, există beneficii pentru biodiversitatea locală.

O dietă bazată pe plante ar veni și în beneficiul sănătății consumatorului. Un studiu a estimat că dacă fiecare om ar trece la o dietă vegană, bazată pe legume și fructe proaspete, aproximativ 8 milioane de decese ar putea fi evitate în lume până în 2050. Așadar, o schimbare în alimentație ar putea fi benefică atât corpului, cât și planetei.

Citește mai mult

Actualitate

Își va imuniza Valeriu Gheorghiță copiii cu vaccinul anti-Covid: „Am discutat această problemă cu ei, sunt absolut deschiși la acest lucru”

Publicat

în

Își va imuniza Valeriu Gheorghiță copiii cu vaccinul anti-Covid: „Am discutat această problemă cu ei, sunt absolut deschiși la acest lucru”

Începând cu data de 26 ianuarie 2022, va debuta și în România vaccinarea anti coronavirus pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani. Copiii medicului militar, Valeriu Gheorghiță, coordonatorului campaniei naționale de vaccinare se încadrează și ei în această grupă de vârstă, iar acesta spune că a discutat cu ei despre vaccin.

Dr. Valeriu Gheorghiță spune că și-a consultat copiii, o fetiță de 6  ani și un băiețel de 11 ani, în legătură cu administrarea vaccinului anti Covid, iar aceștia i-au transmis că vor aștepta să le vină rândul, după copiii care au neapărată nevoie de serul care să-i protejeze împotriva Covid-19.

Electrica Furnizare Discount

„Am discutat această problemă cu ei, ei sunt absolut deschiși la acest lucru, însă ceea ce mi-au spus, ținând cont, bineînțeles, de ceea ce le-am explicat, cum funcționează un vaccin și care sunt avantajele, mi-au zis: «Tati, o să așteptăm să dăm prioritate celor care au cea mai mare nevoie în momentul de față», adică copiilor cu afecțiuni cronice. Ulterior, sigur, vor dori să se vaccineze și îmi doresc chiar să-i vaccinez personal, dacă o să merg într-un cabinet de vaccinare”, a mărturisit Valeriu Gheorghiță la Digi24.

Cine are prioritate la vaccinul anti Covid

România a contractat 550.000 de doze pentru anul 2022, ceea ce ar ajunge pentru aproximativ 260.000 de copii din grupa de vârstă 5-11 ani dintr-un total de 1,2 milioane, câți ar fi eligibili.

Autoritățile spun că au prioritate la vaccinare copiii care sunt în evidența medicilor cu următoarele afecțiuni:

obezitate,

afecțiuni cardiovasculare, poate malformații cardiovasculare,

alte tipuri de malformații (sindromul Down crește de cel puțin 10 ori riscul de deces prin COVID-19)

diabet,

boli cronice renale,

neoplazii (cancerele hematologice: limfoame, leucemii).

„Uitându-ne la copiii care au fost spitalizați cu forme moderate sau severe de boală, principalii factori de risc pe care acești copii i-au avut au fost obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile renale, iar obezitatea este legată direct de riscul de diabet. Mai mult, după Covid, există, se pare, un risc de două ori mai mare de a face diabet zaharat de tip I, acel diabet insulino-dependent”, a spus Valeriu Gheorghiță pentru sursa citată.

Sursa: click.ro

Citește mai mult

Actualitate

HARTA salariilor din România: Unde se câștigă cel mai bine. Județele cu baroni locali, cele mai sărace

Publicat

în

HARTA salariilor din România: Unde se câștigă cel mai bine. Județele cu baroni locali, cele mai sărace

În 2021, salariul mediu net lunar la nivel naţional a crescut, în medie, cu 14%, de la 3.047 de lei (în octombrie 2019), la 3.544 de lei (octombrie 2021). Există însă judeţe în care salariile au crescut mai mult, iar altele în care creşterea a fost mai timidă.

Bucureştenii au fost românii cu cele mai mari salarii şi în 2021, urmaţi de clujeni. Pe locul al treilea se află cei din judeţul Timiş. ZF a publicat harta salariilor din România, pe e baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică. Bucureştiul este în continuare lider la acest capitol, dar diferenţa faţă de locul doi, ocupat de Cluj, s-a micşorat.

CITEȘTE ȘI: Poprirea pe salariu, pensie sau cont în 2022: Când şi cum executarea silită poate fi anulată în justiţie

Bucureștiul are cele mai mari salarii din țară, de 4612 lei salariu mediu net, iar la polul opus, Teleorman, este probabil cel mai sărac județ din România, cu 2674 lei salariu mediu net pe lună.

Electrica Furnizare Discount

Județele cu populație maghiară, Harghita și Covasna (2752, respectiv 2756 lei) sunt la polul sărăciei, imediat după Teleorman. Faptul că UDMR a fost mereu la guvernare se pare că nu s-a răsfrânt asupra nivelului de trai și a salariilor din cele 2 județe.

De menționat este faptul că județul Teleorman a fost ținut vreme de mult timp într-o sărăcie continuă de către propriul său baron local, Liviu Dragnea, lucru ce a transformat județul din sudul țării într-un pol al sărăciei și al emigrării.

Citește și: INS: Cât a crescut salariul mediu net în luna noiembrie 2021, față de luna octombrie

Cluj și Timiș (4291 lei salariu mediu net pe lună, respectiv 3835 lei) au cele mai mari salarii, după capitală. Oltenii (județul Olt) au una dintre cele mai mari creșteri, de 22%. Bihor (2894 lei), unde este groful local Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean, care a dus Oradea la cele mai mari prețuri la gunoi din România,  se află sub Botoșani(2986), nu departe de Vaslui(2803).

Alba se află peste media națională, dar sub media pe Transilvania. Se poate observa că acolo unde au fost economii deschise, care nu au fost dominate de baroni sau grofi locali, care au impuse ”firme de casă”, așa cum sunt de exemplu la Teleorman, Harghita, Covasna, Suceava, Bihor, economia a crescut, trend urmat ulterior și de salarii.

Citește și: Salariul minim pe economie 2022: Cât vor câștiga românii, brut și net, începând cu noul an?

Suceava, județul în care baronul Gheorghe Flutur a scris cuvântul „Bucovina” în 2009 folosind țarcuri cu oi, se află în acest moment la nivelul de 2716 lei salariu mediu net lunar, depășind doar Maramureșul (2713 lei), dintre județele adiacente.

Bucureștiul și Ardealul sunt cele mai dezvoltate zone ale României, lucru ce se vede și în nivelul salariilor, dar unele județe din Moldova (Bacău) sau Oltenia (Olt) au un nivel cu mult peste provincia istorică în care se află.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare