Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

27 iulie, ziua în care credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Pantelimon, ”doctorul fără de arginți”

Publicat

în

27 iulie, ziua în care credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Pantelimon, ”doctorul fără de arginți”

Acest sfânt este adesea numit „doctor fără de arginţi”, fiindcă nu cerea nimănui să-i plătească pentru binefacerile sale, deci nu a umblat după averi ci s-a mulțumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui.

Luni, 27 iulie, în calendarul ortodox este prăznuit Sfântul mare mucenic și tămăduitor Pantelimon, un model de trăire întru Hristos.

Citește și:  Mesaje de Sfântul Pantelimon. FELICITĂRI de Sfântul Pantelimon și URĂRI de Sf Pantelimon pentru cei care își sărbătoresc onomastica

Sfântul Pantelimon a venit pe lume în anul 284, la Nicomidia, primind la naştere numele de Pantoleon (adică „cel în toate puternic ca un leu”), un nume pagân, fiindcă tatăl său, Eustorgios, împărtăşea credinţa în zei. Evula, mama sa, era creştină şi a murit la doar câţiva ani după naşterea micului Pantoleon.

Electrica Furnizare Discount

Frate mai mic al Sfântului Ilie, Sfântul Pantelimon era cunoscut şi ca Sfântul Ilie cel mic (sau cel şchiop), sau Pintilie Călătorul şi este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor, fiindcă şi-a pus întreaga viaţă sub semnul ajutorării semenilor săi, bolnavi cu trupul dar mai ales cu sufletul, devenind o pildă de curaj, smerenie şi altruism, un reper moral şi spiritual.

Tatăl său a avut iniţiativa de a-l da pe cel mic, spre îngrijire, lui Eufrosin, renumit medic, iar Pantoleon a ajuns, în timp, la o cunoaștere aprofundată a tainelor medicinei. Atât de mult a ajuns să înveţe, încât însuşi împăratul Maximian (286-305) i-a remarcat calităţile şi şi-a exprimat intenţia de a-l aduce la palatul său, ca medic particular.

Însă preotul Ermolae a ajuns să îl cunoască pe tânăr şi i-a povestit despre adevăratul Doctor, adevăratul Dumnezeu, Iisus Hristos, care va vindeca orice boală fără aplicarea nici unei plante medicinale, doar prin harul Lui, îi curăţă pe leproşi, opreşte hemoragiile, îi mântuieşte pe cei posedaţi de demoni, vindecă alte boli incurabile.

Iar despre zeii pe care Maximian îi venerează, preotul i-a spus tânărului că nu sunt altceva decât manifestări invocate din fabule mincinoase pe care oamenii le cred.

La scurt timp după prima discuție cu Sfântul Ermolae, tânărul Pantoleon a început să îl viziteze cu regularitate pe acesta și a fost inițiat de el în tainele credinței.

Pantoleon a ascultat cu atenţie spusele preotului, interpretând vorbele acestuia ca fiind adevărate şi drepte, dorind să corecteze necredinţa moştenită de la tatăl său şi să accepte cuvintele credincioasei sale mame, ale cărei învăţături le onora şi le iubea.

Iar după ce l-a scos din gherele morţii pe un copil care fusese muşcat de o năpârcă, cum altfel decât prin chemarea lui Iisus Hristos, Pantoleon a cerut să fie botezat, preotul Ermolae oferindu-i această taină şi acordându-i numele de Pantelimon, care se traducea drept „cel cu totul milostiv”.

O altă minune săvârşită de Sfântul Pantelimon, a fost vindecarea unui orb, căruia, prin harul adevăratului Dumnezeu, şi folosindu-l pe el ca instrument, i-a redat omului vederea. Tocmai de aceea, tot în această zi se face şi pomenirea Orbului care a fost tămăduit de Sfântul Pantelimon.

Sfântul Pantelimon a rămas singur pe lume, iar după moartea părinţilor a eliberat toţi sclavii, averea familiei a împărţit-o săracilor, iar pentru binefacerile realizate nu primea nicio plată, fiind numit „doctor fără de arginţi”.

Sigur că ceilalţi medici din Nicomidia deveniseră invidioși, iar pentru că a îngrijit un creștin care fusese chinuit chiar din ordinul împăratului, Maximian ordonă ca acesta să fie supus unor chinuri groaznice, iar mai apoi să-i fie tăiat capul.

Doar că, după fiecare tortură, se vindeca în chip minunat, iar ostaşii trimişi să-i taie capul au exclamat în faţa sa „Roagă-te pentru noi, omule sfânt, ca să ni se ierte păcatele!”. Sfântul Pantelimon i-a îndemnat totuşi să îndeplinească porunca primită de la împărat, călăii au sărutat trupul sfântului, apoi unul dintre ei a luat sabia şi i-a tăiat capul. Se spune că nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat Sfântul Pantelimon s-a umplut de roade.

Citește și:  Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sfântul Pantelimon

Şi pentru ca trupul său să nu fie luat de creştini, acesta a fost ars, însă, mare minune, credincioșii i-au găsit în cenuşă trupul intact și l-au îngropat cu mare cinste, la doar câteva zile de la moartea sa, în anul 303.

Sfântul Pantelimon a rămas, de atunci, ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor, moaştele sale au fost cinstite de la bun început de creştini, iar în timpul prigoanelor, acestea au fost păstrate ca odoare de mare preţ.

Părţi ale sfintelor moaște ale Sfântului Pantelimon au fost împărţite în toată lumea, pentru alinarea și vindecarea credincioșilor suferinzi, iar capul său se află acum la mănăstirea rusească Sfântul Pantelimon de la Sfântul Munte Athos.

După moartea sa, Sfântul Pantelimon a săvârşit multe vindecări de diverse boli şi posedări demonice. Numeroase biserici, capele, paraclise, mănăstiri, spitale, cabinete și instituții medicale din înteaga lume sunt puse sub ocrotirea Sfântului Mucenic Pantelimon.

În România, Catedrala Mitropolitană din Iași, Catedrala Episcopală din Galați – unde sunt și moaștele Sfântului Nectarie – , Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului din Constanța şi Mănăstirea Oaşa, păstrează câte o părticică din sfintele sale moaște, iar în București, mai multe biserici oferă spre închinare credincioșilor câte o bucăţică din cinstitele moaște ale Sfântului Doctor fără de arginți Pantelimon: Biserica Sfântul Pantelimon, Mănăstirea Plumbuita, Biserica Sfântul Stelian Lucaci, Biserica Stavropoleos, Biserica Sfântul Dumitru Poștă, Biserica Adormirea Maicii Domnului-Precupeții Noi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, Biserica Sfântul Alexie.

Publicitate

Opinii - Comentarii

16 septembrie – Leul este instituit ca monedă a țării. Istoria monedei naționale

Publicat

în

Ziua monedei naționale • Istoria leului ca monedă națională

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “leu”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar.

Electrica Furnizare Discount

Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină. Prin Regulamentele Organice din 1831 şi 1832 s-a hotărât utilizarea unui număr restrâns de monede, printre ele aflându-se una austriacă, numită zwanziger. La noi era cunoscută drept sfanţul de argint, sau mai simplu, doar şfanţ.

Putem vedea astfel de unde se trage celebra expresie “nu am nici un şfanţ”. O altă monedă era paraua otomană. Expresia de rigoare ”nu face două parale” vine de la faptul că moneda avea o valoare redusă și era confecționată din material prost, astfel că o folosire intensă o tocea și monezile chiar se lipeau unele de altele.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impozitele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar din nou Înalta Poartă s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor monede româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat.

La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat. În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată. O astfel de monedă poate fi văzută la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Prima Constituţie a ţării, cea din 1866, ignora complet problema suzeranităţii Imperiului Otoman asupra Principatelor, dovedind încă de atunci dorinţa statului român de a îşi căpăta independența. O primă bătălie s-a dat prin intermediul politicii monetare. La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda naţională leul, o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele de 5, 10 şi 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 şi 2 lei, precum şi cele de 50 de bani erau din argint. Până la înfiinţarea Monetăriei statului (1870), primele monede au fost bătute la Birmingham.

Minsitrul de finanțe, Ion C. Brătianu, a început tratativele cu Poarta pentru ca aceasta să admită punerea efigiei domnitorului Carol I pe monedele de aur și argint ce urmau a fi emise. Tratativele nu au dat roade, dar guvernul român a comandat monedele de aur de 20 de lei (”pol”), fără a ține seama de pretențiile Imperiului Otoman. Aceste monede au fost puse în circulație în 1868, având efigia domnitorului și inscripția ”Carol I domnitorul românilor”. Tirajul a fost de doar 200 de piese.

Dintre acestea, câteva zeci au fost zidite la temelia castelului Peleş, iar altele au fost dăruite parlamentarilor, miniştrilor, unor diplomaţi străini, guvernului turc, familiei Hohenzollern de la Sigmaringen şi unor capete încoronate din Europa. Imediat după emitere, a urmat protestul Porții, precum și al Austro-Ungariei, care considera titulatura domnului român periculoasă pentru siguranța Austro-Ungariei care stăpânea Transilvania și Bucovina.

Sub presiunea celor două Mari Puteri, monedele au fost retrase în 1870, când au fost bătute 5000 de monede din aur și 400.000 de argint, fără a cuprinde însă ”semnul” menit să evidențieze suzeranitatea sultanului. Începând cu 1872 s-au bătut monede de 50 de bani, 1 leu și 2 lei fără ca Poarta să mai protesteze.

Sursa: istoriepescurt.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Cât de mulţi bani strângi dacă te laşi de fumat. Ce sumă se poate strânge într-un singur an

Publicat

în

Cât de mulţi bani strângi dacă te laşi de fumat. Ce sumă se poate strânge într-un singur an

Un pachet de ţigări costă cam 20 de lei, iar un fumător obişnuit fumează cam un pachet pe zi. Haideţi să vedem ce înseamnă asta în buzunar, pentru că puţini fac un calcul şi pe termen mai lung.

Să vedem cam cu ce te-ai putea alege de banii pe care îi dai pe ţigări, dacă renunţi şi îi pui deoparte.

Păi, într-o lună se duc pe ţigări în jur de 600 de lei. Dacă asta pare o sumă neinteresantă pentru a pune capăt viciului, în două luni de strâns banii de fumat ai avea deja 1.200 de lei în plus şi de-aici lucrurile încep să devină interesante.

Electrica Furnizare Discount

În jumătate de an strângi aproximativ un salariu mediu pe economie, în mână, şi deja cu 3.600 de lei. Şi nu am ţinut calculul de un pachet pe zi, ca să eliminăm erori de genul “dar eu fumez mai puţin în weekend”. Iată deja o sumă! De-aici te poţi gândi cam la destul de multe lucruri. De la mobilarea casei la o vacanţă cu de toate pe litoraluri mai calde decât cel de la Marea Neagră.

Dar dacă nu ai mai fuma un an de zile? Nu e deloc un calcul greu, dar suma e greu să nu ţi se pară importantă. 7.300 de lei pe an. Pachet cu pachet s-au strâns într-un an 1.500 de euro. Pre greu de crezut, dar în suma aceasta intră peste 5 salarii minime pe economie. Este preţul unei vacanţe all inclussive, la 4 stele, pentru toată familia, la Marea Mediterană. Este preţul unei maşini second-hand care merge ok.

Ai două posibilităţi. Să începi să trăieşti ceva mai bine (şi, clar, mai sănătos) pe urma renunţării la fumat. Sau să economiseşti banii pe care îi cheltuiai pe ţigări şi să faci cu ei ceva important. Pentru a doua posibilitate îţi trebuie doar un pic de disciplină. Pui zilnic 20 de lei într-un plic? Pui la salariu 600 de lei deoparte? Tot în plic, sau lunar într-un depozit la bancă. Sau într-un cont de economii?

Dacă alegi să strângi banii, nu aşteptă sfârşitul lunii să faci asta, pentru că, cel mai probabil nu vei economisi nimic.

Sursa: sigurantafinanciara.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

14 septembrie: Ziua Muntelui. Data tradițională a încheierii pășunatului anual

Publicat

în

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 715/2002, la 14 septembrie este marcată “Ziua Muntelui”, data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României. Evenimentul este menit a atrage atenția asupra problemelor din zonele montane (sărăcie, izolare, lipsă de infrastructură etc.) în vederea adoptării unei legislații corespunzătoare, vizând protejarea mediului înconjurător și valorificarea potențialului din aceste zone.

Ziua Muntelui a fost stabilită în calendarul autohton pentru a atrage atenția asupra problemelor și potențialului pe care îl prezintă zonele montane. Ziua Muntelui a fost stabilită prin lege şi marchează data tradițională a încheierii pășunatului anual.

La momentul stabilirii acestei sărbători (Anul Internaţional al Muntelui – 2002), „Ziua Muntelui” era menită să constituie un moment al dialogului constructiv despre problemele grave ale zonelor montane (sărăcie, izolare), dar şi despre avantajele lor (oportunităţile turistice, mediul sănătos). Mai mult, prin lege, această zi urma să fie sărbătorită „în fiecare an prin manifestări speciale – conferinţe, seminarii, expoziţii, schimburi de experienţă, loturi demonstrative, mese rotunde -, organizate de consiliile locale împreună cu şcolile, instituţiile agricole şi silvice, alţi parteneri, din localităţile montane, cu invitarea agricultorilor şi a altor membri ai comunităţii locale”.

Electrica Furnizare Discount

Carpații reprezintă al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, după Munții Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km, din care aproximativ 800 km se desfășoară în România.

În munții de pe teritoriul României se găsesc aproximativ 60% dintre urșii bruni din Europa. Cea mai mare populație de urși bruni se află în judeţele Covasna, Harghita și Brașov.

În România se află şi cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit Guinness World Records – Crucea de pe Caraiman (Crucea Eroilor Neamului), monument construit între 1926 și 1928, pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare