Rămâi conectat

Societate

2022 are să fie un an de „samă” la Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia: Ce le rezervă scena albaiulienilor și românilor în anul ce ne bate la ușă

Publicat

în

2022 are să fie un an de „samă” la Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia: Ce le rezervă scena albaiulienilor și românilor în anul ce ne bate la ușă

Încă de la începutul pandemiei COVID „scena” artistică și culturală a României a fost supusă unor presiuni nemaîntâlnite, implicit și protagoniștii din județul Alba și activitatea Casei de Cultură a Studenților, o instituție ce-și păstrează cu sfințenie tradiția, reponsabilitatea și puterea de luptă, datorată publicului și nu în ultimul rând tinerelor generații pe care încearcă din răsputeri să le promoveze, condusă cu o „mână de fier”, de mai bine de doisprezece ani de Gheorghe „Gino” Berghian.

În spatele unei povești se regăsește de multe ori o altă poveste, departe de ochiul critic al publicului și al societății, iar după ce instituția a avut un însemnat succes cu colajul patriotic lansat cu prilejul Zilei Naționale a României 2021, de 1 Decembrie, am avut curiozitatea să îi adresăm celui ce „făurește” povestea din spatele poveștii o întrebare oarecum banală la care am primit răspunsuri ce se situează tocmai în polul opus, în sfera ambiției chiar și după indelungi încercări în contextul pandemic: Ce surprize ne sunt pregătite, nouă albaiulienilor, dar și românilor în anul 2022?

Electrica Furnizare Discount

Festivalul Național de Muzică Pop pentru Tineri și Studenți, ediția a X-a (mai)

Ziua Tineretului (mai)

Stagiunea cu Skepsis (mai – decembrie)

Tabere Studențești (iulie – august)

Săptămâna voluntariatului (octombrie)

Ziua Internațională a Studenților (noiembrie)

Serbările Unirii, ediție specială (sfârșit de noiembrie – început de decembrie)

20 de ani cu Skepsis (decembrie)

Festival de Crăciun (decembrie)

Aniversări:

CCS Alba Iulia – 30 de ani de existență (mai multe evenimente)

100 de ani de la înființarea Teatrului Caragiale (actualmente Casa de Cultură a Studenților) – spectacol original cu trupa Skepsis (invitat actor consacrat)

100 de ani de la concertul lui George Enescu pe scena Teatrului Caragiale, la Banchetul Regal organizat după ceremonia de încoronare a regelui Ferdinand şi a reginei Maria, ca regi ai României (15 octombrie 1922) – concert dedicat lui George Enescu.

Publicitate

Cultură Educație

24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York

Publicat

în

24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York

Un episod special al seriei permanente „Istoria României într-un obiect”, dedicat uneia dintre cele mai cunoscute lucrări de artă asociate acestui important moment istoric, „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, va fi lansat la ICR New York pe 24 ianuarie.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Luni, începând cu ora 21.00, ora României, pe canalele de social media ale Institutului (Facebook, Instagram, YouTube) va avea loc premiera mini-documentarului „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, care va explica publicului american circumstanţele unirii Moldovei şi Ţării Româneşti pornind de la viziunea plastică a unuia dintre întemeietorii picturii româneşti moderne.

Electrica Furnizare Discount

Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), textul şi prezentarea video aparţinându-i specialistei MNIR, dr. Cristina Păiuşan-Nuică. Conceptul filmului este semnat de Bogdan Opreanu.

Tabloul „Proclamarea Unirii Principatelor” surprinde momentul în care, la Bucureşti, în sala Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Ţării Româneşti după ce, în prealabil, avusese loc alegerea sa în fruntea Moldovei. Potrivit Cristinei Păiuşan-Nuică, „Proclamarea Unirii Principatelor, capodoperă din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României şi simbol al naţiunii române, poate fi asemănat, ca importanţă istorică şi tehnică de a surprinde tensiunea momentului, cu lucrarea lui John Trumbull Declaration of Independence, păstrată în rotonda Capitoliului, tablou-simbol al naţiunii americane”.

Una dintre seriile cel mai bine primite ale programului nostru, „The History of Romania in One Object”/ „Istoria României într-un obiect” a fost lansată în luna mai a anului 2020 şi derulată în parteneriat cu câteva mari muzee româneşti: Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Prin intermediul acestui proiect au fost prezentate până acum nu mai puţin 38 de exponate, artefacte şi vestigii reprezentative pentru istoria ţării noastre.

sursa: news.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Pensii 2022 : Toate modificările care afectează pensiile din 1 ianuarie 2022

Publicat

în

Pensii 2022: Majorare pensii ianuarie 2022 • punctul de pensie • ajutorul pentru pensionari • impozitarea pensiilor • pensii militare 2022

Pensiile din România vor fi afectate începând cu 1 ianuarie 2022.  Punctul de pensie crește, pensionarii cu venituri mai mici de 1600 de lei vor primi ajutor în prima lună a anului, pensionarii cu pensia mai mare de 4000 vor plăti contribuția de sănătate, iar pensiile militare vor fi majorate. De asemenea partidele de la Guvernământ au agreat o nouă formulă de calcul a pensiilor.

Punctul de PENSIE crește de la 1 ianuarie 2022

Guvernul a adoptat bugetul asigurărilor sociale, care asigură și creșterea punctului de pensie cu 10% începând cu data de 1 ianuarie 2022.

Electrica Furnizare Discount

Începând cu 1 ianuarie 2022 valoarea punctului de pensie creşte de la 1.442 lei, cât este în prezent, la 1.586 lei.

Citește și : Punctul de PENSIE crește de la 1 ianuarie 2022. Bugetul asigurărilor sociale, adoptat de către Guvern

Pensionarii cu venituri mai mici de 1.600 de lei vor primi în ianuarie 2.200 de lei

Atenţie, însă, ajutorul va fi diferit în funcţie de pensie. Suma ce reprezintă pensia împreună cu ajutorul acordat nu poate depăşi 2.200 de lei.

Un pensionar cu 1.600 de lei pensie va primii 600 de lei, iar un senior cu o pensie de 1.000 de lei va primi un ajutor 1.200 de lei.

Potrivit ministrului Muncii, este vorba de 2,5 milioane de români care vor încasa acest sprijin în luna ianuarie.

Citește și: Pensionarii cu venituri mai mici de 1.600 de lei vor primi în ianuarie 2.200 de lei.

Pensionarii cu PENSII mai mari de 4000 de lei vor plăti contribuții de sănătate

Pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 4.000 de lei vor plăti contribuţii de sănătate pentru partea ce depăşeşte suma de 4.000 de lei.

Contribuți este pentru fiecare drept de pensie, potrivit unui proiect publicat de Ministerul Finanţelor.

Citește și : Pensionarii cu PENSII mai mari de 4000 de lei vor plăti contribuții de sănătate

Soţul supravieţuitor să primească un ajutor de 25 % din pensia celui decedat

Dacă durata căsătoriei a fost mai mare de 10 ani, soţul supravieţuitor care nu optează la pensie de urmaş, poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor lunar de 25% din pensia soţului decedat

Conform proiectului de act normativ, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Citește și : Noua Lege a pensiilor: Cum poate soţul supravieţuitor să primească un ajutor de 25 % din pensia celui decedat

PENSIILE MILITARE sub 2500 de lei: MAJORARE DE 10% din anul 2022

Pensiile militarilor sub 2.500 de lei vor creşte cu 10% de anul viitor.

Despre impactul bugetar al acestei majorări, ministrul a spus că este suportabil, chiar dacă este o sumă considerabilă.

Citește și : PENSIILE MILITARE sub 2500 de lei: MAJORARE DE 10% din anul 2022

Noua FORMULĂ de CALCUL a PENSIILOR, majorate de la 1 ianuarie 2022. Ce se întâmplă cu PENSIILE peste 4.000 de lei

Noua formulă de calcul a pensiilor, de la 1 ianuarie 2022 agreată de partidele de la Guvernare. De la 1 ianuarie punctul de pensie crește la 1586 lei.

O persoană care avea 4000 lei brut pensie (2,77 puncte de pensie) primea net 3800 lei (impozit 10% pe ce depășește 2000 de lei).

Citește și : Noua FORMULĂ de CALCUL a PENSIILOR, majorate de la 1 ianuarie 2022. Ce se întâmplă cu PENSIILE peste 4.000 de lei

La suma care depășește 4.000 de lei se va reține CASS de 10%. 393*10% = 39,3 lei CASS

Suma rămasă va fi de 4353,7 lei. La această sumă se va plăti un impozit pe venit de 235 lei. (10% din ce depășeste 2.000 de lei).

Astfel, suma netă rămasă pensionarului va fi de 4118,7 lei net. Prin urmare, pensionarul va primi net cu 318,7 lei mai mult decât primea în decembrie.

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

20 ianuarie 1808: S-a născut Andrei Şaguna, mitropolitul fără egal al Ardealului. Viaţa sfântului ierarh

Publicat

în

20 ianuarie 1808: S-a născut Andrei Şaguna, mitropolitul fără egal al Ardealului. Viaţa sfântului ierarh

Sfântul Ierarh Andrei Şaguna a fost un mitropolit al Transilvaniei între anii 1864-1873, rămas în istorie ca vajnic apărător al drepturilor ortodocşilor şi românilor din Ardeal.Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie.

Andrei Şaguna s-a născut la 20 ianuarie 1808, la Mișcolț (Miskolc, în nordul Ungariei), din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole, în Balcani. Naum Șaguna, tatăl lui Andrei Șaguna, a trecut în 1814 la catolicism, rit în care și-a botezat copiii, printre care și pe Anastasie (numele de botez al lui Andrei Șaguna). În 1816, Anastasie a început școala la Mișcolț, iar în 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piariști din Pesta.

La 29 decembrie 1826 Anastasie a trecut la ortodoxie. Între 1826-1829 a urmat cursuri de filozofie și drept la Universitatea din Buda. În 1829 a plecat la Vârșeț unde a urmat teologia.

Electrica Furnizare Discount

La 24 octombrie 1833 Anastasie Șaguna s-a călugărit, luând numele Andrei. A fost hirotonit ierodiacon la 2 februarie 1834. Atunci a spus el celebrele cuvinte: „Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevărat, plăcut și drept să-i îndrumez”.

A devenit apoi profesor la Seminarul teologic din Carloviț (Karlowitz, în Voivodina, Serbia) și secretar al „Consistoriului arhidiecezan” de acolo (din 1834). La 29 iunie 1837 a devenit ieromonah, protosinghel, „asesor” (consilier) mitropolitan și „administrator” (locțiitor) de egumen la mănăstirile sârbești Iazac (din 1838) și Beșenovo (din 1841). A fost arhimandrit și egumen la mănăstirile Hopovo (1842) și Covil (1845). După anul 1842 a funcționat un timp ca profesor în secția română a Seminarului teologic din Vârșeț și „asesor” al Consistoriului de acolo.

Andrei Șaguna a fost numit vicar general al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiuș (15/27 iunie 1846), iar la 2 decembrie 1847 a fost ales episcop (recunoscut la 5 februarie 1848 și hirotonit la 18/30 aprilie 1848).

La 12/24 decembrie 1864 Andrei Șaguna a devenit arhiepiscop și mitropolit al reînființatei Mitropolii a Transilvaniei, cu reședința la Sibiu.

În timpul revoluției de la 1848, Andrei Șaguna s-a aflat printre fruntașii mișcării naționale românești din Transilvania. Astfel, La 3/15 mai 1848 a prezidat (împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni) Marea Adunare de la Blaj. În fruntea unei delegații, a dus petiția adoptată la acea adunare împăratului Franz Josef, la Viena. La 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde a trimis o nouă petiție împăratului. Ideea unității românilor este conținută în „Memoriul națiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina”, prezentat tot împăratului Franz Josef.

Angajamentul luat de Andrei Șaguna în 1834 („Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc… ”) a început să prindă viață. La 27 august 1850 s-a înființat la Sibiu Tipografia eparhială, întemeiată din banii proprii ai lui Șaguna. Aici s-au tipărit abecedare, cărți și povestiri biblice, toate în limba română. La 1 ianuarie 1853 apare Telegraful Român, singurul ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855, Andrei Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie și pedagogie (cunoscut în epocă și ca „Seminarul Andreian”).

Activitatea politică a lui Andrei Șaguna a continuat și după revoluția de la 1848. Astfel, în 1860 el a devenit membru în Senatul imperial din Viena, iar între 1863-1865 a fost deputat în Dieta Transilvaniei, copreședinte al Conferinței naționale-politice a românilor de la Sibiu (1861) și al Congresului național al românilor de la Alba lulia (1863). După crearea statului dualist austro-ungar (1867), Andrei Șaguna a fost mentorul „activismului” în viața politică a românilor transilvăneni. Îndrumător și sprijinitor al preoțimii și al credincioșilor, ctitor al bisericii din Gușterița, de lângă Sibiuș, el a fost și membru de onoare al Academiei Române (din 1871) și președinte de onoare al Societății „Transilvania” din București.

Pe tărâm cultural, Andrei Șaguna a organizat învățământul elementar și mediu ortodox românesc din Transilvania, punându-l sub îndrumarea Bisericii. Astfel, conform celor stabilite de el, preoții-parohi erau directori ai „școlii poporale” din parohia lor, protopopii erau inspectori ai școlilor din „tractul” lor, iar episcopul (sau arhiepiscopul) era inspector suprem al școlilor din întreaga eparhie, principii înscrise și în Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. La sfârșitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de „școli poporale”, un liceu cu 8 clase la Brașov (înființat în 1850), o școală reală-comercială (înființată în 1869) la Brașov și un gimnaziu cu 4 clase la Brad (înființat în 1868). La îndemnul lui, s-au scris peste 25 de manuale școlare (de către Sava Popovici Barcianu, Ioan Popescu, Zaharia Boiu etc.). La Sibiu, cursurile de teologie au fost modificate de la 6 luni la un an , iar în 1953 a fost înființat un Institut teologic-pedagogic, cu două secții: teologică (având doi, apoi trei ani de studii) și pedagogică (tot cu doi, apoi trei ani de studii). Andrei Șaguna a cumpărat câteva case pentru nevoile școlii și internatului, iar pentru studenții teologi și preoți a tipărit o serie de manuale didactice (scrise de el însuși sau de profesorii Institutului) și a trimis numeroși tineri la studii de specializare la Universitățile din Austria și Germania, cu burse oferite din fondurile și fundațiile create de el. Andrei Șaguna a avut un rol însemnat în întemeierea și organizarea Asociației transilvane pentru literatura română și cultura poporului român (ASTRA. care există și azi), fiind primul ei președinte (1861-1866). Tot el a înființat ziarul Telegraful Român (1853), cel mai vechi ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi.

Ca ierarh, Andrei Șaguna a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei prin numeroase memorii înaintate Curții din Viena, patriarhului ortodox sârb și Congresului național-bisericesc sârb din Carloviț, prin sinoadele eparhiale formate din clerici și mireni – convocate la Sibiu în 1850, 1860 și 1864. După reînființarea Mitropoliei Transilvaniei (1864), cu două eparhii sufragane la Arad și Caransebeș, el a convocat un Congres național bisericesc al românilor ortodocși din întreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie – octombrie 1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (statut aprobat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), după care s-a condus Biserica transilvăneană până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut – autonomia față de stat, sinodalitatea și participarea laicilor (2/3) alături de cler (1/3) la conducerea treburilor bisericești – au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române din 1925, precum și a celui din 1948.[2]

„Andrei Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a desțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă”.

Andrei Șaguna a trecut la Domnul în anul 1873 (28 iunie), la Sibiu. Prin testament, el și-a lăsat toată averea Mitropoliei Transilvaniei, „spre scopuri bisericești, școlare și filantropice”.

Sursa: ro.orthodoxwiki.org

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare