19 februarie: Ziua Brâncuși – sărbătoare națională. S-au împlinit 140 de ani de la nașterea marelui sculptor român

Ziua Brâncuși se sărbătorește, începând cu anul 2016, la 19 februarie, amintind de data nașterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876.

Anul acesta, se împlinesc 140 de ani de la nașterea artistului.

La data de 2 februarie 2015, scriitorul Laurian Stănchescu, președintele Fundației Ideea Contemporană, a solicitat oamenilor politici să declare „Ziua Națională Constantin Brâncuși”, pe data de 19 februarie. „Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuși să declarați ziua de 19 februarie „Ziua Națională Constantin Brâncuși.”

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD și independenți. În expunerea de motive, inițiatorii susțineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuși” — sărbătoare națională legală lucrătoare ar reprezenta „o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (…) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși”.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 16 iunie 2015, Comisia pentru cultură motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu”.

Proiectul legislativ a fost, însă, adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională. Potrivit legii, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Legea nr. 305/2015 stabileşte că 19 februarie este doar sărbătoare naţională, nu şi zi nelucrătoare pentru salariaţi.

Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze.

Născut la 19 februarie 1876, la Hobița, Gorj, Constantin era al șaselea copil al lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885) și Maria Brâncuși (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o la Peștișani, apoi a continuat școala la Brădiceni. Copilăria sa a fost marcată de dese plecări de acasă și de ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.

 În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, își face cunoscută îndemânarea la lucrul manual prin construirea unei viori din materiale găsite în prăvălie. Găsindu-se că ar fi de cuviință să dezvolte aceste abilități, el este înscris cu bursă la Școala de Arte și Meserii din Craiova.

După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 – 1898) vine la București unde absolvă Școala de bellearte în 1902. În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține „mențiune onorabilă”, Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901 câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează Ecorșeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrări face ca Ecorșeul să fie folosit în școlile românești de medicină, după ce s-au făcut câteva copii; Marcel Duchamp a inclus fotografia Ecorșeului în expoziția organizată la sfârșitul anului 1933 la Galeria Brummer din New York City.

ZIUA BRÂNCUŞI, 19 FEBRUARIE 2016. Carol Davila – Sculptură de Constantin Brâncuși din 1903, expusă din 1912 în curtea Spitalului Militar Central din București
În 1903 primește prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din București și reprezintă singurul monument public al lui Brâncuși din București. Acest bust a fost comandat de un consiliu format de fostul său profesor Dimitrie Gerota, pentru a îl ajuta pe Brâncuși să plătească drumul până la Paris. Plata pentru monument a fost împărțită în două tranșe, prima jumătate fiind plătită înainte ca să înceapă lucrul, iar a doua tranșă după ce Brâncuși a terminat bustul. Când a terminat lucrarea, aceasta a fost prezentată în fața consiliului, dar recepția a fost nesatisfăcătoare, diferite persoane din consiliu având opinii contrarii despre caracteristicile fizice ale generalului, spre exemplu cerând micșorarea nasului, și de asemenea păreri diferite în legătură cu poziționarea epoleților. Înfuriat de inabilitatea consiliului de a înțelege sculptura, Brâncuși pleacă din sala de ședințe în mirarea tuturor, fără a primi a doua jumătate a banilor necesari plecării sale spre Franța, decizând sa parcurgă drumul către Paris pe jos.

Mai târziu Brâncuși a comentat acest incident astfel:

ZIUA BRÂNCUŞI, 19 FEBRUARIE 2016. Ar fi fost o muncă ușoară, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câțiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine și pe care simțeam că crește, an de an și de câțiva în rând, a izbucnit năvalnic și nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar spre marea panică și spaimă a doctorului Gerota, de față… și dus am fost, pomenind de mama lor.
Drumul din București spre Paris l-a dus mai întâi prin Hobița, unde și-a luat rămas bun de la mama sa. Și-a continuat drumul, oprindu-se în Viena pentru o perioadă, timp în care a lucrat la un atelier ca decorator de mobilier. În Viena a început să viziteze muzee cu opere de artă inaccesibile în România. Aici a făcut cunoștință cu sculpturile egiptene care i-au influențat opera mai târziu în viață.

Din Viena a plecat în 1904 spre München, dar după șase luni o pornește pe jos prin Bavaria și Elveția și până la Langres, în Franța. În apropriere de Lunéville, după o ploaie torențială în care este prins, Brâncuși capătă o pneumonie infecțioasă și, în stare critică, este primit la un spital de maici. După o perioadă de recuperare gândește că nu mai are puterile și nici timpul necesar pentru a parcurge drumul spre Paris pe jos, astfel că ultima bucată a drumului o parcurge cu trenul.

ZIUA BRÂNCUŞI, 19 FEBRUARIE 2016. În 1905 reușește la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906, când, atingând limita de vârstă, părăsește școala. Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, rostind cuvintele devenite celebre: „Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres” (La umbra marilor copaci nu crește nimic).

Dintre  sutele  de  lucrări, menționăm doar  câteva, cât  și  anul  creării lor: Prometeu -1911; Muza-1912; Maiastra-1912; Pinguini-912; Sărutul-1912; Domnișoara Pogany-1913; Primul tipat-1914; Cariatida-915; Himera-1918; Începutul lumii-1920; Negresa Blonda-1924; Domnișoara Pogany-1931-altă variantă; Pasărea în văzduh-1931; Domnisoara Pogany-1933-altă variantă; Foca-1936; Complexul arhitectural  de  la  Târgu Jiu -1935; Poarta  de  la  Târgu Jiu-1937; Masa  tăcerii – 1938  și  nu  în  ultimul  rând  impunătoarea: “Coloană  fără  sfârșit – 1937 “.  Despre opera lui Brâncuși, mai multe detalii pe wikipedia. (C.M.)

surse: agerpres, wikipedia

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---