18 decembrie: Zeci de tineri care ies să lupte pentru libertate, mor pe treptele Catedralei din centrul Timișoarei

18 decembrie: Zeci de tineri care ies să lupte pentru libertate, mor pe treptele Catedralei din centrul Timișoarei

Ca urmare a protestelor izbucnite la Timișoara, România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS și Bulgaria. La Timișoara a fost instituită starea de necesitate, primarul Petre Moț anunțând acest lucru în cadrul unei ședințe cu activul de partid. În oraș a fost interzisă circulația grupurilor de peste 2 persoane, trecătorii fiind legitimați iar cei suspecți reținuți.

În 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se tragă în protestatarii anticomunişti din Timişoara, fiind înregistraţi primii morţi căzuţi pentru libertate. Ceauşescu a convocat şedinţa Comitetului Politic Executiv, unde înalţîi demnitari au fost cu toţii de acord să tragă în demonstranţii de la Timişoara cu muniţie de război.

După atacarea sediului Partidului Comunist Român, Ministrul Apărării de atunci, generalul Vasile Milea, a anunţat Bucureştiul că judeţul Timiş este în stare de necesitate şi cere intervenţia în forţă a armatei. Conform martorilor, în jurul orei 16 se trage primul foc de armă asupra manifestanţilor strânşi în Piaţa Libertăţîi.

În acest timp, la Bucureşti, cuplul dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu acuză autorităţile locale că n-au reuşit să reprime protestul încă din prima zi. La Timişoara sosesc după-amiază 11 ofiţeri superiori din conducerea Miliţiei, Securităţîi şi Armatei, toţi sub comandă lui Ion Coman, secretarul Comitetului Central al PCR. Este declanşată operaţiunea Radu cel Frumos, ce cuprinde acţiuni specifice stării de război.

Fără să țînă seama de interdicțîi, un grup de aproximativ 30 de tineri s-a adunat în față Catedralei unde a desfășurat un steag tricolor fără stema și au aprins lumânări. S-a cântat “Deșteaptă-te, române”. Forțele de ordine au deschis focul în plin, câțiva manifestanți reușind să fugă, dar cei mai mulți au fost uciși sau răniți.

După ora 20, oraşul devine un adevărat infern. De la Piaţa Libertăţîi până la Operă, pe Calea lipovei şi Calea Girocului, se trage în plin. Taburile blochează intrările în oraş şi toată noaptea se aud numai împuşcături. 59 de timişoreni au murit atunci, câteva sute au fost răniţi. 40 de cadavre au fost transportate şi incinerate în Bucureşti pentru a şterge urmele.

Represaliile nu au reuşit însă decât să îi îndârjească pe timişoreni, care au continuat să iasă în stradă şi zilele următoare. Ziua de 17 decembrie a fost declarată zi de doliu printr-o decizie a Consiliului Local Timişoara. Astfel toate instituţiile din oraş au arborat drapelul României în bernă sau alăturat unei panglici negre de doliu. Din statisticile oficiale rezultă că la Spitalul Județean din Timișoara se aflau, la 18 decembrie, 58 de cadrave și 240 de răniți.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---