17 iunie – Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat, în 1994, ziua de 17 iunie, Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei, în vederea conștientizării publice a acestei probleme, precum și pentru promovarea punerii în aplicare a Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), în țările care se confruntă cu o gravă secetă și/sau deșertificare, în special în Africa.

Potrivit datelor UNCCD Brochure, publicate de ONU, 2,6 miliarde de oameni depind direct de agricultură, iar 52% din terenul folosit pentru agricultură este moderat sau sever afectat de degradarea solului. Degradarea terenurilor afectează 1,5 miliarde de oameni la nivel global, 74% din săraci (42% foarte sărăci și 32% moderat săraci) sunt afectați în mod direct de degradarea terenurilor la nivel global.

În acest an, marcarea evenimentului la nivel mondial are loc la Beijing, la 17 iunie. Manifestarea va fi găzduită de către Administrația de Stat a Pădurilor din China (SFA). În 2013, China a adoptat o nouă strategie de dezvoltare, „The Belt and Road”, cu scopul de a consolida cooperarea între țările din Eurasia.

Deșertificarea se numără printre cele mai mari probleme de mediu ale timpului nostru. Cu toate acestea, cei mai mulți oameni nu au auzit de ea sau nu înțeleg fenomenul, potrivit ONU.

Cu toate că deșertificarea poate include apariția dunelor de nisip pe uscat, nu se referă la înaintarea deșerturilor. Mai degrabă, deșertificarea se referă la degradarea persistentă a ecosistemelor zonelor aride prin activități umane — exploatări agricole nesustenabile, minerit, pășunatul în exces și, evident, despădurirea terenurilor și schimbările climatice.

Deșertificarea are loc atunci când pătura vegetală formată din copaci și din plante, care stabilizează solul este îndepărtată. Aceasta are loc atunci când arbori și arbuști sunt tăiați pentru folosirea lemnului și pentru foc, sau când se pregătesc terenuri pentru cultivare.

De asemenea, pășunatul duce la erodarea solului. Exploatările agricole intensive epuizează substanțele nutritive din sol.

Vântul și eroziunea apei agravează starea terenurilor, transportă departe de sol masa vegetală și lasă în urmă un amestec extrem de infertilă praf și nisip. Combinația acestor factori transformă un teren degradat în deșert.

Deșertificarea este o problemă cu implicații grave la nivel mondial pentru biodiversitate, eco-siguranță, eradicarea sărăciei, stabilitatea socio-economică și pentru dezvoltarea durabilă, arată sursa citată.

Aproximativ două miliarde de oameni depind de ecosistemele din zonele de teren uscate, dintre care 90% trăiesc în țările în curs de dezvoltare.

O spirală descendentă s-a creat în multe țări subdezvoltate, în cazul în care suprapopularea cauzează o presiune pentru exploatarea agricolă a zonelor aride. Aceste regiuni cu o marjă mică de producție sunt suprapășunate, terenul este epuizat și pe deasupra și apele subterane.

Atunci când terenurile din mediul rural se află în imposibilitatea de a sprijini populația locală rezultatul este migrarea în masă către zonele urbane.

De asemenea, creșterea frecvenței și severității secetei care rezultă din schimbările climatice este de natură să accentueze și mai mult deșertificare.

Sursa Agerpres.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI